Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
20 de partide şi 20 de candidaţi independenţi s-au înscris în cursa electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie din Republica Moldova.
Aceste alegeri sunt considerate decisive pentru viitorul european al ţării. Cu toate acestea, pericolul absenteismului este mai mare ca niciodată. Autorităţile caută metode originale şi chiar mioritice ca să crească interesul cetăţenilor faţă de alegeri.
Pe 28 noiembrie, moldovenii vor face a treia încercare din ultimele 18 luni, de a vota un parlament capabil să-l aleagă pe şeful statului. După revoluţia tinerilor din 7 aprilie 2009, comuniştii au fost debarcaţi de la putere, guvernarea fiind preluată de o coaliţie liberal-democrată care până acum s-a zbătut în scandaluri plictisitoare, dar care a reuşit, totuşi, să atragă simpatia Uniunii Europene şi a Statelor Unite.
ELECTORAT DESCURAJAT
Atmosfera electorală din Republica Moldova este neinteresantă pentru oamenii simpli. Partidele nu produc teme interesante de dezbateri. La întâlnirile cu alegătorii, fruntaşii partidelor din alianţa de guvernare se atacă reciproc, iar aceasta creşte dezamăgirea în rândul propriului electorat. Sociologii spun că prin comportamentul lor partidele componente ale coaliţiei îşi determină electoratul să rămână acasă în ziua alegerilor ori, în cel mai bun caz, să aleagă din nou răul cel mai mic.
Pe acest fundal, riscul invalidării viitoarelor alegeri din cauza absenteismului este, potrivit analiştilor, foarte mare. Conştiente de acest pericol, autorităţile responsabile de organizarea alegerilor au început difuzarea unui spot în care cheamă populaţia la alegeri într-o manieră mioritică. Renumita piesă "Lume-lume, soro lume" este cântată în spotul video de diferite categorii de cetăţeni cu drept de vot - de la studenţi până la pensionari, iar la final oamenii sunt chemaţi să iasă la vot.
Dezinteresul populaţiei faţă de politică se vede şi la întâlnirile politicienilor cu alegătorii. Comparativ cu alţi ani, numărul persoanelor care vin la aceste întâlniri este mult mai mic, iar politicienii nu au identificat încă teme de campanie în măsură să "dezmorţească" rapid electoratul. Aceştia sunt preocupaţi de măsluirea surselor de finanţare a campaniei electorale, transformând în finanţatori persoane arbitrare: şomeri şi pensionari.
PENSIONARI ŞI ŞOMERI BOGAŢI
Zilele trecute am relatat despre Anton Leviţchi - un şomer din raionul Anenii-Noi care, potrivit raportului financiar prezentat la Comisia Electorală Centrală de către Partidul Comuniştilor, ar fi donat partidului echivalentul a 16.000 de euro. Părinţii tânărului au spus că, după apariţia în presă a informaţiei respective, copilul lor a dispărut.
Un alt caz s-a întâmplat cu pensionarul Eugen Baciu din satul Risipeni, raionul Făleşti. Un raport financiar prezentat la Comisia Electorală Centrală de Partidul Democrat arată că pensionarul ar fi donat partidului 30.000 de lei moldoveneşti, echivalentul a 1.900 de euro. În realitate, bărbatul ne-a spus că nu a dat nici un ban.
Până acum, susţinătorii din 2009 ai partidelor componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană nu au obţinut nici măcar o promisiune univocă din partea tuturor componentelor coaliţiei că după alegeri nici una din aceste forţe politice nu va pactiza cu comuniştii. Liderii Partidului Democrat evită să dea un răspuns clar la întrebarea despre posibila alianţă postelectorală. Mai mult, din lista electorala a acestui partid "au dispărut" Oazu Nantoi şi Andrei Popov - două persoane greu de imaginat într-o combinaţie cu comuniştii.
Cel mai grav este că partidele aflate acum la guvernare au intrat în campanie electorală fără a putea oferi societăţii un răspuns clar la întrebarea: Cine şi de ce a organizat sau deturnat revolta tinerilor din 7 aprilie 2009 soldată cu decese, acte de tortură şi cu devastarea clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului? Or, pe fundalul acelor evenimente a fost posibilă debarcarea comuniştilor de la putere la alegerile anticipate din 29 iulie 2009.
