Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Şansele ca Ungaria să încheie un acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind acordarea unui ajutor financiar până la începutul lui 2013 sunt minime, a recunoscut Mihaly Varga, ministrul fără portofoliu însărcinat cu negocierile Budapestei cu Fondul.
Într-un interviu acordat postului naţional de radio MR1 şi citat de Nepszabadsag Online, Mihaly Varga a dat asigurări că discuţiile dintre Ungaria şi FMI, care se poartă pentru un împrumut de 15 miliarde de euro şi aflate într-un punct mort de câteva luni, s-ar putea debloca în cursul lunii decembrie. “Fondul şi Uniunea Europeană vor aştepta adoptarea bugetului pe 2013” prevăzută pentru decembrie. “Atunci s-ar putea înregistra noi evoluţii în cadrul negocierilor”, a precizat ministrul ungar.
Negocieri în impas
De circa un an, Budapesta încearcă să obţină un împrumut de la instituţiile internaţionale, dar a criticat de mai multe ori FMI pentru condiţiile pe care încearcă să le impună în schimbul acordării acestui ajutor.
La jumătatea lunii octombrie, aminteşte AFP, premierul conservator Viktor Orban a dat asigurări că acordul nu e prea departe. Dar declaraţia intervenea la numai câteva zile după ce chiar Guvernul lansase o campanie publicitară la nivel naţional în care susţinea că autorităţile nu intenţionează să abandoneze independenţa Ungariei în mâinile FMI.
La începutul lunii noiembrie, FMI a anunţat, la rândul său, că discuţiile cu Ungaria nu vor putea progresa atât timp cât autorităţile nu vor considera Fondul drept un partener valabil. La jumătatea lui noiembrie, Guvernul ungar a decis un al treilea plan de austeritate în mai puţin de şase săptămâni, în timp ce FMI a apreciat că impunerile actuale din sectorul financiar sunt prea mari şi atârnă prea greu asupra economiei ungare aflate în recesiune.
Deficit bugetar
Ministrul ungar al Economiei, György Matolcsy, a anunţat recent trei pachete de măsuri de corecţie bugetară, după ce Comisia Europeană a apreciat ca insuficiente angajamentele iniţiale ale Ungariei în vederea menţinerii în anul 2013 a deficitului sub 3% din PIB şi a estimat că deficitul bugetar al Ungariei va fi mai mare decât cel aşteptat de autorităţile de la Budapesta.
Ajustări bugetare
Un prim pachet de ajustare bugetară a fost anunţat la începutul lunii octombrie. El prevedea reducerea cofinanţării unor proiecte europene, blocarea angajărilor în anumite instituţii din sectorul public, eliminarea posibilităţii ca aceia care primesc pensie şi desfăşoară şi activităţi în administraţia publică să poată primi şi salariu. Cu toate aceste măsuri, autorităţile mizau pe un deficit bugetar de 2,7% din PIB. La mijlocul lunii trecute, ministrul ungar al Economiei a iniţiat un al doilea pachet de corecţie bugetară. El şi-a justificat propunerea cu semnalele Comisiei Europene, care arătau că, în pofida măsurilor deja anunţate, deficitul bugetar s-ar fi putut situa între 3,7 şi 3,9% din PIB, plafon nesatisfăcător, în condiţiile în care Guvernul era decis să scoată Ungaria de sub procedura de deficit excesiv, declanşată împotriva ţării încă din 2004. Prin urmare, impozitul special aplicat în cazul sectorului bancar nu va fi înjumătăţit în 2013, aşa cum era planificat iniţial, o taxă pe tranzacţiile financiare, care va fi percepută de anul viitor, va fi de două ori mai mare decât cea stabilită anterior, explică Rador. Conductele şi sistemele subterane vor fi supuse unei noi taxe, ce va fi plătită de furnizorii de utilităţi. Noile previziuni economice ale Comisiei Europene au relevat faptul că deficitul bugetar al Ungariei ar putea fi de 2,9% din PIB, cu 0,2% mai mare decât cel aşteptat de autorităţile de la Budapesta, drept pentru care Guvernul a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, un al treilea pachet de măsuri de corecţie bugetară. Printre acestea sunt incluse: majorarea impozitului plătit de companiile din sectorul energetic, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc şi menţinerea în permanenţă a impozitului special aplicat sectorului bancar.
Din grijă pentru populaţie
Premierul Viktor Orban a declarat, în urmă cu câteva zile, într-o emisiune a postului public de radio, că nu poate fi continuată o politică de gestionare a crizei, care să ducă la o mărire a poverilor suportate de cetăţeni, aşa cum s-a întâmplat înainte de 2010.
”De aceea băncile şi marile companii internaţionale din Ungaria trebuie impozitate. Bruxellesul se opune în cel mai rigid mod acestei măsuri, situându-se de partea băncilor şi a marilor firme. Acest mod de gândire este dezavantajos pentru unguri, pentru Ungaria şi pentru economia naţională ungară. Evident, ei nu au spus că sunt de partea băncilor, ci că politica economică pe care o propun, cu reduceri de pensii, de salarii şi cu diverse tăieri sau, pe ungureşte, măsuri de austeritate, va fi politica economică de succes. Este posibil ca această politică să fie una de succes la Bruxelles, la Amsterdam sau cine ştie unde, dar în Ungaria şi la Budapesta este sigur că nu!”, a spus Orban.
