Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare noapte Ninot Oclin, un fermier de 33 de ani care cultivă vanilie în regiunea Sava din Madagascar, patrulează înarmat prin porţiunea sa de teren în încercarea de a-i descuraja pe hoţii care încearcă să îi fure recolta, relatează The New York Times.
Regiunea muntoasă din nord-estul Madagascarului este responsabilă pentru aproximativ 80% din producţia mondială de vanilie, una din cele mai scumpe arome. În ultimul an preţurile au crescut ajungând la 600 de dolari per kilogram, sau 270 de dolari pentru o livră (0,45359237 kilograme), mai mult decât o livră de argint, comparativ cu 50 de dolari per kilogram în 2013.
Cererea consumatorilor din Occident stă la baza acestei explozii a preţurilor, în condiţiile în care vanilia este utilizată în o gamă largă de produse de la îngheţată şi până la cosmetice. În plus, oferta s-a redus după ce anul trecut un ciclon a devastat recolta din insula aflată în apropiere de coasta de sud-est a Africii.
Graţie condiţiilor climatice şi solului adecvat pentru cultivarea vaniliei, regiunea Sava trece printr-o perioadă de boom economic. Chiar şi cele mai modeste locuinţe au panouri solare şi antene satelit iar automobilele de teren se înghesuie pe străzile din Sambava, capitala regiunii unde este concentrată producţia de vanilie.
Însă afluxul de venituri a generat şi probleme. Preţul ridicat al vaniliei, combinat cu sărăcia extinsă şi un stat slab şi corupt a făcut din culturile de vanilie ţinta preferată a reţelelor infracţionale.
Plantele de vanilie trebuie îngrijite trei-patru ani până când produc păstăi. Floarea de vanilie înfloreşte odată pe an timp de 24 de ore şi trebuie polenizată imediat. În Mexic, unde azteci au utilizat pentru prima oară vanilie, această muncă era făcută de albine însă în Madagascar aceste insecte nu există. În consecinţă, în fiecare sezon aproximativ 40 de milioane de plante de vanilie sunt polenizate manual cu un ac de lemn. Odată polenizată, floarea produce păstăi în decurs de două luni unde se află mii de seminţe mici care conţin vanilie. Însă păstăile de vanilie încep să fermenteze imediat ce sunt culese astfel că cultivatorii trebuie să găsească rapid cumpărători.
Toată această muncă dificilă nu îl deranjează pe Ninot Oclin. "Problema este securitatea" spune Oclin, explicând că hoţii atacă şi chiar îi omoară pe fermieri pentru păstăile lor de vanilie. În consecinţă, Ninot Oclin a decis să angajeze alţi trei oameni care împreună cu el să păzească în fiecare noapte plantele de vanilie timp de patru luni până la recoltare. Din cauza încrederii scăzute în forţele de ordine sau în sistemul juridic, deseori mulţimea furioasă are ultimul cuvânt atunci când este prins un hoţ.
Următoarea verigă în lanţul de aprovizionare care începe pe câmp şi se încheie în port este intermediarul care examinează păstăile şi negociază preţul cu fermierii. Din cauză că boabele de vanilie încep să fermenteze repede, cultivatorii au o putere de negociere mică şi deseori primesc un preţ mai mic pentru păstăile lor decât intermediarul care le colectează şi le vinde mai departe către facilităţile de prelucrare. "În ciuda creşterii preţurilor, majoritatea fermierilor rămân săraci pentru că îşi vând recoltele mediat" spune Dominique Rakotoson, un fermier care reprezintă aproximativ 100 de cultivatori din regiunea Sambava.
Pentru un exportator cum este Michel Lomone, care deţine un depozit în Antalaha, unde păstăile sunt prelucrate iar vanilia uscată este ambalată în cutii pentru a fi exportată spre companiile multinaţionale, principala îngrijorare este aceiaşi ca şi cea a micului fermier: furtul. "Păstăile sunt mici astfel că sunt uşor de ascuns. Este la fel ca şi cu diamantele în Africa de Sud" spune Michel Lomone, care susţine că sute de kilograme de vanilie au fost furate din depozitul său în ultimii ani. În consecinţă, toţi angajaţii săi sunt percheziţionaţi când pleacă de la locul de muncă.
