Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce Juan Guaido, președintele Parlamentului venezuelean controlat de opoziție, s-a autoproclamat, miercuri, „președinte în exercițiu” al țării, iar SUA și aliații lor din regiune l-au recunoscut imediat drept lider interimar, Rusia, Turcia, Cuba și China, partenerii dictatorului Nicolas Maduro, au sărit la gâtul americanilor, denunțând o nouă „revoluție colorată”, orchestrată de Washington. Soarta loviturii de stat de la Caracas depinde însă de poziția armatei, care, aparent, se poziționase ieri de partea președintelui Maduro.
„Jur să îmi asum oficial competenţele executivului naţional ca preşedinte în exerciţiu al Venezuelei pentru a se ajunge la un guvern de tranziţie şi pentru a obţine alegeri libere”, a spus Guaido în faţa a zeci de mii de susținători reuniţi la Caracas pentru a protesta faţă de preşedintele socialist, Nicolas Maduro, considerat un dictator care a distrus economia țării cu cele mai mari rezerve de petrol ale lumii. Maduro și-a început la 10 ianuarie al doilea său mandat de președinte al țării, pentru o perioadă de șase ani, după o victorie considerată atât de către opoziție, cât și de cea mai mare parte a comunității internaționale drept o fraudă electorală de proporții. Confruntările de stradă care au urmat pe străzile capitalei Caracas după discursul lui Guaido, între susținătorii acestuia și forțele de ordine, s-au soldat, în noapte de miercuri spre joi, cu 16 morți. Soarta „revoluției” de la Caracas depinde însă de poziția armatei venezuelene. De altfel, în discursul său, Guaido, în vârstă de 35 de ani, a cerut armatei să treacă de partea sa, același îndemn fiind formulat și de către Statele Unite, care l-au recunoscut imediat pe liderul opoziției drept președinte interimar. Cu toate acestea, ministrul Apărării, Vladimir Padrino, se declara, miercuri seară, de partea lui Maduro. Nemulțumirea crescândă a militarilor din „eșalonul doi” față de dezastrul economic din țară se poate transforma însă în orice moment într-o revoltă împotriva generalilor de la Caracas și, implicit, contra lui Maduro.
Miză planetară uriașă
După ce președintele Donald Trump l-a recunoscut pe Guaido drept președinte interimar, Nicolas Maduro a anunțat ruperea relațiilor cu SUA și, miercuri, a acordat un termen de 72 de ore reprezentanților diplomatici americani să părăsească țara. Casa Albă a anunțat însă că SUA nu recunosc regimul Maduro, care nu are autoritatea să rupă relațiile diplomatice cu Washingtonul. În schimb, SUA vor gestiona relația cu Venezuela, „prin intermediul guvernului preşedintelui interimar Guaido, care a invitat misiunea noastră să rămână în țară”, a anunțat Departamentul de Stat american. La rândul său, Donald Trump a dat de înțeles că nu exlude posibilitatea unei intervenții militare în Venezuela. Alături de SUA, Canada și mai multe țări din America Latină l-au recunoscut pe Guaido drept președinte, iar UE a cerut organizarea de alegeri „libere și corecte”. De cealaltă parte, MAE rus a avertizat SUA să nu intervină militar în Venezuela, pentru a nu declanșa „o baie de sânge”. Moscova a acuzat Casa Albă că încearcă să organizeze aici o nouă „revoluție colorată”, după modelul brevetat deja în Georgia, Ucraina și Kârgâzstan. Rusia, cu mari interese petroliere în Venezuela, a fost invitată de către Maduro să-și facă o bază militară permanentă pe teritoriul venezuelean, la sfârșitul anului trecut. Foarte probabil, Maduro a apelat la scenariul din Siria, unde președintele Bashar al-Assad este ținut la putere de tancurile și avioanele Moscovei. Nici China, cel mai mare creditor al Venezuelei, nu pare fericită de o posibilă schimbare a lui Maduro, temându-se ca nu cumva un nou guvern să nu mai onoreze plata datoriilor către Beijing și, în plus, să nu anuleze contractele avantajoase pe care chinezii le-au obținut în domeniul petrolier cu actuala conducere din Caracas. Nici Cuba, dependentă de petrolul venezuelean, nu este de acord cu schimbarea unui regim socialist în care și-a infiltrat deja numeroși de agenți de influență.La rândul ei, Turcia, țară care are relații economice strânse cu Venezuela și care s-a opus constant în ultimul an politicii americane, și-a manifestat sprijinul ferm față de Maduro.
Maduro scufundă țara
Sub președinția lui Maduro, economia Venezuelei se află în cădere liberă. Inflația galopantă, dispariția produselor de bază, între care alimentele și medicamentele, și penele zilnice de curent au determinat peste trei milioane de venezueleni să-și părăsească țara, începând din 2014. Potrivit Fondului Monetar Internațional, inflația va atinge 10 milioane la sută anul acesta, scrie „The Guardian”. Mai mult, după ce Maduro ordona creșterea salariului minim pe economie cu 300%, la sfârșitul săptămânii trecute, „Bloomberg” calcula că această sumă este suficientă însă doar pentru a cumpăra un kilogram de șuncă. 95% din veniturile guvernamentale venezuelene provin din exporturile de petrol.
