DNA, într-o nouă prezentare: val de schimbări la Anticorupție

În timp ce Curtea de Apel Alba Iulia joacă “alba-neagra” cu cererea de suspendare a revocării din funcţia de procuror general, formulată de Augustin Lazăr la această instanţă, la DNA se “ung” pe bandă rulantă noi şefi de servicii, atât prin numiri aprobate de CSM, cât şi prin delegări. Secţia de Procurori de la CSM a aprobat, ieri, mai multe delegări în funcţii de conducere la DNA, dar şi numirea plină a trei procurori, înainte ca metodologia privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de procurori la DNA să fie aprobată. Aproape toate propunerile formulate, în acest sens, au fost aprobate, pe repede înainte, Secţia de Procurori de la CSM urmând ca, până astăzi, să motiveze avizul negativ cu privire la revocarea lui Augustin Lazăr.

Augustin Lazăr primeşte o primă gură de oxigen în încercarea sa de a întârzia cât mai mult finalizarea procedurii revocării sale din funcţia de procuror general al României. Ieri, Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Alba Iulia a decis să amâne, pentru 27 noiembrie, judecarea primului termen al cererii formulate de Lazăr cu privire la suspendarea procedurii de revocare, declanşată de ministrul Justiţiei, până la soluţionarea unei plângeri prealabile, înaintată de acelaşi Augustin Lazăr, la Ministerul Justiţiei, împotriva raportului de evaluare referitor la activitatea sa profesională de cap al Parchetului General.

Augustin Lazăr a fost reprezentat, în această cauză, de către un avocat, pe nume Ovidiu Podaru, care a precizat că instanţa a decis amânarea judecării dosarului, întrucât în cauză a fost formulată o cerere de intervenţie, neştiind, însă, cine a formulat această cerere şi în favoarea cărei părţi din dosar. Reamintim că, în 2 noiembrie, Augustin Lazăr a decis să ceară în instanţă suspendarea procedurii revocării sale, ca act administrativ, în opinia lui, declanşată de ministrul Justiţiei Tudorel Toader, inclusiv suspendarea executării tuturor actelor care stau la baza propunerii de revocare. Asta, în condiţiile în care, luni, Secţia de Procurori de la CSM a avizat negativ propunerea ministrului Justiţiei, avizul fiind unul consultativ.

Procesul, doar un pretext pentru amânarea demiterii

În întâmpinarea depusă la dosar, Ministerul Justiţiei, care are calitatea de pârât, a arătat că instanţa Curţii de Apel Alba Iulia nu este competentă să judece această cerere, întrucât cererea de revocare a fost formulată nu împotriva persoanei fizice Augustin Lazăr, care are domiciliul stabil în Alba Iulia, ci împoriva funcţionarului Augustin Lazăr, care ocupă funcţia de procuror general al României şi care îşi desfăşoară activitatea în Capitală, motiv pentru care competentă să judece acest dosar este numai Curtea de Apel Bucureşti.

“Jurnalul” a arătat, în ediţia de ieri, că Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Alba Iulia este condusă de judecătoarea Carmen Fiţ, soţia procurorului George Fiţ, de la Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia, delegat, anul acesta, în funcţia de consilier al lui Augustin Lazăr la Parchetul General şi numit cu delegare în funcţia de procuror-şef al Departamentului de Resurse Umane din PÎCCJ. La începutul acestei luni, Gheorghe Fiţ a fost eliberat din funcţie, la cerere, prin decret al lui Klaus Iohannis, pentru că a ieşit la pensie, la vârsta de 55 de ani.

Însă, de remarcat este că, la aceeaşi Secţie de Contencios Administrativ şi Fiscal de la Curtea de Apel Alba Iulia a activat ca judecător, până în anul 2009, când a ieşit la pensie, şi Elisabeta Lazăr, soţia lui Augustin Lazăr.

Cauza de la Alba Iulia reprezintă doar o încercare a lui Augustin Lazăr de a întârzia deznodământul revocării sale din funcţie, mai ales după ce preşedintele Klaus Iohannis a arătat că nu va lua nicio decizie în acest sens decât după finalizarea procesului în instanţă. De fapt, decizia preşedintelui nu poate fi, din punct de vedere constituţional, decât aceea de a semna decretul de demitere, având în vedere faptul că, prin Decizie, CCR l-a obligat să facă acelaşi lucru şi în cazul Laurei Kovesi.

Secţia de Procurori de la CSM, care a avizat, luni, negativ, propunerea de revocare, urmează ca până astăzi să redacteze motivarea acestei Hotărâri. Consultativ fiind, acest aviz nu are nicio valoare juridică, astfel încât, după redactarea motivării, cererea de revocare va fi transmisă de către ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la Palatul Cotroceni.

În plin scandal al revocării procurorului general, la DNA au loc mişcări importante de trupe. Mai exact, de numiri în funcţii de conducere şi de delegări în funcţii de conducere. Numirile, în integralitatea lor, propuse de conducerea interimară a DNA, au fost aprobate, ieri, de către Secţia de Procurori de la CSM.

Astfel, Secţia de Procurori de la CSM a emis Hotărârea nr. 702/2018, prin care Diana Corina Oană-Stăncele a fost numită în funcţia de procuror-şef al Biroului de Combatere a Infracţiunilor comise în legătură cu Achiziţiile Publice din DNA, pe o perioadă de trei ani, începând cu 21 noiembrie. De la aceeaşi dată, a fost numit în funcţia de procuror-şef al Biroului de Combatere a Infracţiunilor care aduc prejudicii bugetului public de stat procurorul Adrian George Matei. Tot pe trei ani, şi tot de astăzi, noul procuror-şef al Serviciului de reprezentare la ÎCCJ din cadrul Secţiei Judiciare Penale din DNA a fost numită procuroarea Carmen Simona Ricu.

Tot ieri, Secţia de Procurori a CSM a emis Hotărârea nr. 704/2018, prin care a vizat favorabil delegarea Gabrielei Vasilica Albu în funcţia de procuror-şef al Serviciului pentru efectuarea urmăririi penale în cauze de corupţie, pentru trei luni, dar şi a lui Marius Cătălin Strâmbei, procuror militar în cadrul Parchetului Militar Bucureşti, la secţia militară din DNA. De asemenea, pentru şase luni, a fost delegate, în funcţia de procuror-şef al Serviciului de Combatere a Corupţiei la Nivel Înalt al DNA, procurorul Daniel Marius Pată, de la Parchetul Judecătoriei Urziceni.

Interesant este că toate aceste hotărâri luate, ieri, de Secţia de Procurori de la CSM sunt anterioare alteia, având numărul 722/2018, prin care a fost aprobat proiectul Metodologiei privind procedura de concurs pentru numirea procurorilor din cadrul DNA. Cu alte cuvinte, CSM mai întâi a numit ce era de numit la DNA, a delegat ce era de delegat şi apoi a avizat metodologia concursurilor, pentru numiri viitoare.

Proiectul Metodologiei privind Procedura de Concurs, avizat la sfârşitul şedinţei de ieri, stabilieşte că procurorii sunt numiţi la DNA prin ordin al procurorului-şef, în urma unui concurs organizat la CSM, care se anunţă cu cel puţin 30 de zile înainte, prin publicarea de anunţuri pe site-urile CSM şi DNA. Candidaţii urmează să susţină, la Secţia de Procurori, un interviu, precum şi o probă privind evaluarea a zece rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte considerate relevante, din activitatea candidatului din ultimii cinci ani. Probele trebuie trasmise în direct, pe internet, iar rezultatele sunt definitive, neputând fi contestate.

Trei noi şefi plini de birouri şi servicii din DNA au fost făcute, ieri, cu avizul Secţiei de Procurori de la CSM. Iar alte trei posturi au fost acordate prin delegare.