x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Analiza luată cu forța, condamnată la CEDO

Analiza luată cu forța, condamnată la CEDO

de Dan Constantin    |    11 Iul 2019   •   11:00
Analiza luată cu forța, condamnată la CEDO

Pot fi luate probe pentru analize cu forța în cazurile de abateri de la regimul rutier? Testările prin care sunt verificați șoferii bănuiți de poliție că au condus băuți sau sub influența drogurilor au devenit  cauze judecate de CEDO. Decizii recente ale Curții de la Strasbourg deschid o nouă abordare juridică a testării și prelevării de probe pentru analize care nu pot fi făcute sub presiunea poliției sau fără consimțământul șoferului.

 

Abuzurile în cazurile specifice pe care le prezentăm au fost amendate de CEDO, soluțiile respective putând fi invocate de acum în spețe similare de conflict între cetățeni și autorităț, jurispridența fiind aplicabilă în țările membre ale Consiliului Europei.

R.S., cetățean maghiar, câștigă la CEDO procesul cu Ungaria, în care au fost supuse judecății Curții fapte petrecute în noaptea de 6 martie 2010. Reclamantul ar fi avut un conflict în parcarea unui club de noapre, incidentul fiind raportat la poliție. La ora 3 dimineața, R.S. și prietena lui stăteau în mașină trasă pe marginea drumului, când s-au apropiat patrulele de poliție. Potrivit dosarului penal întocmit, reclamantul a refuzat testarea cu alcoolscopul. După identificare, a fost încătușat și dus la secția de poliție, suspectat de infracțiune, polițiștii crezând că este sub influența alcoolului sau a drogurilor. În secție, R.S. i-a ofensat pe polițiști și a fost din nou încătușat și legat de picioare. Apoi, de patru polițiști l-au transportat la serviciul de urgență al spitalului din localitate, pentru un test de sânge și urină.

Medicul înfige cateterul pacientului încătușat

Reclamantul i-a spus medicului că nu poate să urineze. Raportul poliției menționează că  reclamantul, aflat sub influența alcoolului, era „necooperant, fiind necesară introducerea cateterului”. El a fost de asemenea „violent și s-a opus procedurii”; mai mult „a fost necesar să-l reținem fizic și să recurgem la forță pentru a obține proba de urină”, arată polițiștii. Medicul de gardă a aplicat cateterizarea în timp ce „pacientul” era încătușat. „Tratamentul” în forță continuă cu pacientul imobilizat. Același medic îi taie cămașa lui R.S. pentru a-i lua o probă de sânge.

Pentru cel maltratat începe o lungă bătălie cu instanțele din Ungaria. Un palid succes obține când judecătoria îi anulează amenda de 180 de euro dată de poliție pentru un delict minor și consideră că măsura poliției este nelegală, deorece probele de sânge și de urină au fost luate fără consimțământ scris. În plus, proba de urină nici nu ar fi fost necesară din punct de vedere al expertizei medicale. Pentru violență înpotriva unui polițist, R.S. a fost condamnat la doi ani și trei luni închisoare. Plângerile lui împotriva violenței polițiștilor și relelor tratamente sunt respinse de procurorii din Debrețin, iar un expert apreciază că intervenția prin cateterizare nu a fost chirurgicală. Instanța din Debrețin reduce condamnarea la închisoare și amână executarea pedepsei cu cinci ani. Apelurile lui R.S. au fost respinse.

Victima abuzurilor s-a adresat Curții de la Strasbourg. Hotărârea CEDO din 2 iulie 2019 s-a referit la reclamația lui R.S. pentru  aplicarea cateterizării forțate. Curtea a apreciat că articolul 3 al Convenției nu interzice ca atare recurgerea la o procedură medicală împotriva voinței suspectului, cu scopul de a obține probe. Totuși, „orice recurgere la o intervenție medicală forțată trebuie să fie justificată în mod convingător de circumstanțele factuale ale unui anumit caz”, arată Curtea în motivarea deciziei. În acest sens trebuie ținut cont de gravitatea  infracțiunii în discuție, „autoritățile trebuiau să demonstreze în cazul respectiv că au avut în vedere metode alternative de strângere a probelor”. Reclamantul s-a opus în mod clar intervenției, polițiștii l-au ținut încătușat în timpul prelevării probei de urină. Curtea a apreciat că recurgerea la cateterizare era inutilă, deoarece se ceruse de poliție și prelevarea de sânge pentru constatrea alcoolemiei.

 

Despăgubiri de 13.000 de euro

CEDO a tras concluzia că „autoritățile  au supus reclamantul la o ingerință gravă în integritatea lui fizică și psihică, împotriva voinței sale. Decizia luată în unanimitate de judecătorii a fost că a avut loc o încălcarea a Convenției, R.S. fiind supus unui tratament degradant. Pentru prejudiciul moral suferit, statul pârât (Ungaria) trebuie să- i plăteacă reclamantului 9.000 de euro, Curtea aprobând și un nivel de 4 080 euro al cheltuielilor de judecată.

 

„Orice recurgere la o intervenție medicală forțată trebuie să fie justificată în mod convingător de circumstanțele factuale ale unui anumit caz, în funcție de gravitatea infracțiunii în discuție”

 Decize CEDO

 

Mihalache, judecat cu repetiție

Erik Aurelian Mihalache a obținut prin decizia CEDO din 8 iulie 2019 câștig de cauză în procesul cu statul român. Cetățeanul cu domiciliul în Tulnici, Vrancea, a reclamat în 2010 că a fost judecat de două ori pentru aceiași faptă. El a fost amendat administrativ cu 250 de euro pentru că a condus autoturismul după ce consumase alcool. El refuzase prezentarea la spital pentru recoltarea de probe biologice, recunoscând culpa. Procurorii din Focșani i-au închis urmărirea penală, aplicând o amendă lui Mihalache. După ce a achitat amenda, procurorii au redeschis urmărirea penală, fără să aducă noi probe. Instanțele din Focșani și Galați i-au aplicat și menținut o pedeapsă de un an închisoare cu suspendare, respingându-i apelurile. CEDO a reținut faptul că reclamantul a fost judecat de două ori pentru aceiași faptă. Prejudiciul moral pe care trebuie să-l achite statul român este de 5000 de euro plus 480 euro cheltuieli.

Procurorul Eugen Stoina, care a provocat un accident de circulație pe bulevardul Kiselef, în 11 ianuarie 2018, distrugând mai multe mașini, a avut parte de un tratament blând din partea poliției. Deși erau semne evidente ale beției, drept cauză a accidentului în lanț, Stoina a refuzat recoltarea de probe biologice, plecând de la spital. El a cerut imediat transferul din DNA și a așteptat la Sibiu liniștirea apelor. Este trimis în judecată pentru sustragerea de la recoltarea probelor. Înalta Curte de Casație și Justiție îl achită pe Eugen Stoina în prima instanță, în 21 iunie. Va face apel Secția de investigare a Infracțiunilor din Justiție? 

 

Prelevarea de probe de sânge devine o problemă sensibilă după decizia CEDO care impune și un acord al pacientului

 

Procurorul Eugen Stoina a fost achitat pentru că s-a sustras de la recoltarea probelor

×