x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie UPDATE. Candidații la șefia marilor parchete, audiați la CSM. Giorgiana Hosu, despre cazul Caracal și cazul Țăndărei

UPDATE. Candidații la șefia marilor parchete, audiați la CSM. Giorgiana Hosu, despre cazul Caracal și cazul Țăndărei

11 Feb 2020   •   15:59
UPDATE. Candidații la șefia marilor parchete, audiați la CSM. Giorgiana Hosu, despre cazul Caracal și cazul Țăndărei
Sursa foto: Lucian Alecu

Cei trei candidaţi propuşi pentru numirea la şefia Parchetului General, DNA şi DIICOT sunt audiaţi marţi de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Este vorba despre Gabriela Scutea - pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Crin Nicu Bologa - pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Giorgiana Elena Hosu - pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Conform procedurii, Consiliul Superior al Magistraturii va acorda un aviz consultativ. După obţinerea acestuia, ministrul Justiţiei urmează să înainteze propunerile preşedintelui Klaus Iohannis în vederea numirii noilor şefi ai PG, DNA şi DIICOT, transmite Agerpres.

UPDATE. 

Giorgiana Hosu, propusă pentru conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, este cel de-al treilea procuror audiat, marți, la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Hosu a afirmat că procurorii au lucrat eficient în cazul Caracal, însă a adăugat că este probabil ca explicațiile oferite opiniei publice să nu fi fost satisfăcătoare. „Pe de altă parte am făcut fața unei avalanșe de informații din partea avocaților apărării, pe care nu le puteam combate cu absolut nimic, pentru că până la urmă furnizam date din ancheta. Nu știu dacă trebuia să urmărim cumva puterea de a convinge opinia publică că totul se desfășoară cum trebuie. S-a creat o emoție publică îndreptățită, poate că nu am găsit cea mai bună formulă de a comunica, de a face populația să înțeleagă că lucrurile mergeau într-o direcție legală, în care trebuiau să meargă și că DIICOT avea competența.”, a spus Giorgiana Hosu.

„Probabil prin comunicate mai dese am fi putut lamuri mai multe lucruri. Este foarte greu sa combati declaratiile facute "live" de avocati, nici nu este treaba procurorului sa faca asta.”, a mai adăugat aceasta.  

O altă problem discutată în cadrul audierilor a fost cazul Țăndărei, despre care candidata pentru șefia DIICOT a afirmat că nu îl consider un „scandal public”.

„Cazul a fost finalizat prima oară în anul 2010, în 2011 a fost restituit, iar în 2012 retrimis instanței. Din 2012 până în 2019 a stat pe rolul aceleiași instanțe. Până la pronunțarea deciziei, faptele s-au prescris. O să avem în vedere motivarea instanței, cu privire la rolul activ al procurorului de ședință și o să discutăm în ședința de analiză. Nu cred că în acest moment pot comunica altceva decât că aștept temeiurile instanței.”, a precizat Giorgiana Hosu despre cazul Țăndărei.

UPDATE.  Crin Bologa, propus pentru preluarea conducerii Direcției Naționale Anticorupție, este cel de-al doilea procuror audiat.

Bologa a declarat că trebuie făcută o analiză a achitărilor în dosarele instrumentate de procurorii anticorupție, pentru a vedea „câte achitări au fost ca urmare a dezincriminării unor fapte”. Procurorul propus pentru șefia DNA a mai afirmat că obiectivul principal este „redobândirea prestigiului DNA”.

Întrebat ce părere are despre revocarea Laurei Codruța Kovesi, Bologa a afirmat că aceasta a fost nemotivată. ”Cred că cererea de revocare nu a fost motivată de un control pe management, nu s-a cerut nici la Inspecția Judiciară și nici la Consiliul Superior al Magistraturii. Eu cred că atunci când soliciți revocarea trebuie sa parcurgi niște pași, sa consulți niste specialiști și să iei apoi măsura revocării. Cererea de revocare a fost bazată pe niște rapoarte ale IJ, după apariția unor înregistrări făcute între procurori, e inadmisibil, există grupuri, există indivizi care aveau altă gândire decât conducerea de-atunci. Eu trebuie să comunic mai bine cu colegii, să facem echipă, iar elementele care nu sunt oneste nu au ce căuta.”

Crin Bologa a fost întrebat, de asemenea, și despre soluțiile pe care le are în legătură cu scurgerile de informații din dosarele penale. Bologa a afirmat că în cazul în care scurgerile de informații pleacă de la procurori, DNA trebuie să ia măsuri față de persoanele vinovate. Candidatul la șefia DNA nu a explicat în ce ar consta aceste măsuri.

UPDATE. Procurorii trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în baza cadrului legislativ existent, fără să solicite permanent modificări, a afirmat marţi, la audierea de la Consiliul Superior al Magistraturii, Gabriela Scutea, propusă de ministrul Justiţiei pentru conducerea Parchetului General.

"Trebuie să lucrăm în fiecare zi în cadrul legislativ existent, fără să cerem imperativ modificări legislative. Ele uneori se vor impune de la sine, ca o consecinţă a deciziilor Curţii Constituţionale, ca o consecinţă a legislaţiei adoptate la nivelul Uniunii Europene, însă trebuie să vedem ce putem face şi să facem bine în cadrul existent", a spus Gabriela Scutea în faţa Secţiei pentru procurori a CSM.

Ea a adăugat că se bazează pe capacitatea profesională a tuturor procurorilor pentru implementarea planului său managerial.

"Am încredere în colegii mei, de la toate nivelurile din ierarhie. Am încredere că pot să lucreze, că uneori pot să lucreze repede, că alteori ştiu să găsească elementul care face diferenţa, că dau încrederea lor conducătorilor de parchete, în aşa fel încât rezultatul care se propagă către cetăţean, către justiţiabil să fie unul care emană calitate a activităţii şi preocupare pentru drepturile fundamentale", a precizat Scutea.

În opinia sa, decizia ministrului Justiţiei de a o propune pentru funcţia de procuror general arată că are potenţial pentru a-şi îndeplini sarcinile manageriale.

"Am primit cu deosebită bucurie evaluarea domnului ministru (ministrul Justiţiei - n.r.) la 21 ianuarie, când a anunţat rezultatele selecţiei, pentru că, din punct de vedere profesional, fiecare dintre noi, chiar dacă ajungem la o anumită vechime sau maturitate a profesiei, poate că încă nu ne vedem anumite valenţe. De aceea, în momentul în care domnul ministru mi-a conturat un profil apt să rezolve la 360 de grade statusul curent al Ministerului Public, ducându-l înspre rezultate de performanţă, înseamnă că există ceva, există un potenţial", a mai spus Gabriela Scutea.

AGERPRES

×