Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 26 iunie sesizarea PNL asupra hotărârii Senatului prin care a fost înfiinţată o comisie parlamentară de anchetă asupra activităţii Consiliului Concurenţei, au precizat, vineri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.
Ancheta a vizat modul în care Consiliul Concurenţei a închis, în 2013, o investigaţie referitoare la o eventuală manipulare a ROBOR.
Sesizarea, transmisă vineri AGERPRES de Biroul de presă al PNL, se referă la Hotărârea Senatului nr. 4 din 11.02.2019 privind încuviinţarea desfăşurării unei anchete parlamentare de către o comisie permanentă, respectiv Comisia economică, pe care liberalii o consideră "neconstituţională, în ansamblul său".
PNL critică faptul că plenul Senatului a încuviinţat desfăşurarea unei anchete parlamentare de către Comisia economică, industrii şi servicii cu privire la investigaţia efectuată de Consiliul Concurenţei deschisă prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 420/2008 şi având ca obiect posibila încălcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 81 alin. (1)1 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene de către întreprinderile active pe piaţa serviciilor bancare şi interbancare din România.
Scopul şi obiectivele anchetei parlamentare privesc, potrivit hotărârii, analizarea şi clarificarea aspectelor cuprinse în raportul privind investigaţia realizată de Consiliul Concurenţei, a elementelor care au stat la baza întocmirii acestuia, precum şi analizarea şi clarificarea modului în care a fost dispusă închiderea investigaţiei prin Ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei nr. 260/2013.
Senatorii PNL au sesizat, în documentul depus la CCR, o serie de încălcări ale Constituţiei şi remarcă totodată că, potrivit Legii concurenţei nr. 21/1996, Consiliul Concurenţei este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condiţiile, modalităţile şi limitele stabilite prin dispoziţiile prezentei legi, autoritate care aplică dispoziţiile art. 101 şi art. 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi care întocmeşte anual un raport privind activitatea sa şi modul în care operatorii economici şi autorităţile publice respectă regulile concurenţei.
Liberalii mai atrag atenţia, între altele, că numirea membrilor plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedintele României, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.
Totodată, arată sesizarea PNL, conform Regulamentului Senatului, comisiile permanente, în domeniul lor de activitate, au atribuţia de a efectua anchete parlamentare şi de a prezenta rapoarte Biroului permanent. Astfel, orice comisie permanentă poate iniţia o anchetă parlamentară, în limitele competenţelor sale materiale, cu aprobarea Senatului.
"Conform dispoziţiilor prevăzute în art. 3 alin.(1) lit. (i) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului României, respectiva Comisie are atribuţia de a pregăti activitatea de legiferare şi de a realiza funcţia de control parlamentar asupra activităţii Guvernului în implementarea politicilor privind concurenţa şi ajutoarele de stat. Curtea Constituţională a statuat în repetate rânduri în jurisprudenţa sa, cu privire la ancheta parlamentară, consacrând faptul că "în mod conceptual, ancheta parlamentară, fiind o consecinţă directă a principiului democratic al reprezentativităţii, are drept obiectiv cercetarea, documentarea şi controlul problemelor de interes public, care, prin natura lor, sunt în mod intrinsec legate de binele comun şi de apărarea interesului naţional" (a se vedea, de exemplu Decizia nr. 430/2017). De asemenea, în aceeaşi decizie, Curtea Constituţională a precizat că "scopul anchetei parlamentare nu este acela de a verifica numai aspecte care intră în competenţa autorităţilor publice aflate sub control parlamentar, ci, din contră, de a lămuri, de a clarifica împrejurările şi cauzele în care s-au produs evenimentele supuse cercetării. Prin urmare, aceste comisii anchetează/verifică fapte sau împrejurări, şi nu persoane. Ele au ca finalitate constatarea existenţei sau inexistenţei faptelor pentru care a fost creată comisia prin mijloace de cercetare şi documentare parlamentară", argumentează liberalii.
În jurisprudenţa sa, se menţionează în sesizarea PNL, Curtea Constituţională a reţinut că atribuţia corespunzătoare funcţiei de control se realizează prin intermediul comisiilor permanente sau de anchetă, fără a distinge între cele două categorii de comisii (a se vedea Decizia nr. 206/2018). PNL mai aminteşte că Legea 21/1996 prevede că autoritatea administrativă autonomă întocmeşte un raport anual privind activitatea sa, pe care îl dă publicităţii.
"Aşadar, Consiliul Concurenţei nu transmite raportul anual privind activitatea sa Parlamentului (sau uneia dintre Camere) sau vreunei comisii permanente a uneia dintre cele două Camere. Astfel, prevederea din Legea nr. 21/1996 conform căreia, la cererea comisiilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor, Consiliul Concurenţei va comunica punctul său de vedere asupra oricărui aspect în domeniul politicii concurenţiale concretizează controlul parlamentar prin informarea forului legislativ conform art. 111 alin. (1) din Constituţia României, republicată. (...) Faptul că anumite comisii de specialitate ale Parlamentului au atribuţii de audiere a candidaţilor în procedura de numire a membrilor Plenului Consiliului Concurenţei nu înseamnă că, în absenţa unor dispoziţii legale exprese, aceleaşi comisii de specialitate dobândesc şi atribuţia de a verifica activitatea derulată de persoanele la a căror numire au participat. (...) În concluzie, în condiţiile în care o comisie parlamentară permanentă nu are competenţe într-o anumită materie, cu atât mai mult nu poate primi prin Hotărârea uneia dintre Camerele Parlamentului competenţe de anchetă în materia respectivă. Eventual, în acest caz, se poate institui o comisie de anchetă care poate viza evenimente sau acţiuni în care sunt implicate autorităţi aflate sub control parlamentar, dar şi alte autorităţi, pentru care nici Constituţia şi nici legile proprii de organizare şi funcţionare nu prevăd controlul parlamentar", apreciază liberalii.
Pe 6 mai, Biroul permanent al Senatului a aprobat raportul Comisiei economice în urma anchetei privind o eventuală manipulare a ROBOR, prin care se cere demiterea preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, propunere care este înaintată şefului statului, a anunţat preşedintele comisiei, Daniel Zamfir.
El a explicat că, potrivit raportului, "ROBOR a fost manipulat, calcularea lui pe baza unor cotaţii dovedindu-se a nu fi una transparentă, ci una aranjată".
În raportul anchetei se arată că Bogdan Chiriţoiu ar fi acţionat "împotriva legii" şi se mai solicită sesizarea Curţii de Conturi pentru a face verificări dacă există "angajaţi fictivi" în această instituţie.
