Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituţională a luat act, ieri, de existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţile statului, reprezentate de Preşedinţia României şi Guvern, conflict generat de refuzul lui Klaus Iohannis de a semna, la cererea ministrului Justiţiei, decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror-şef al DNA. CCR arată că preşedintele are doar un rol de reprezentare a statului în această chestiune, iar decizia îl obligă pe acesta să o demită pe Kovesi de la conducerea parchetului anticorupţie.
Lovitură năucitoare pentru Klaus Iohannis, primită din partea Curţii Constituţionale. CCR precizează că “preşedintele României nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul Justiţiei”. Mai departe, Curtea arată că, în cauza de faţă, preşedintele a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al DNA pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, “ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului Justiţiei asupra activităţii procurorilor”.
Prin urmare, conduita preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului Justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.
“Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kovesi”, mai arată CCR. Decizia, adoptată cu şase voturi pentru şi trei împotrivă, este definitivă şi general obligatorie.
Decizia de azi a CCR vine în completarea celei din luna ianuarie, când Curtea a decis că preşedintele nu are un drept de veto în chestiunea numirii procurorilor în funcţii de conducere. Prin simetrie, regula se aplică şi în cazul revocării.
Ce riscă Iohannis dacă refuză demiterea
Reamintim că, pe 22 februarie, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut revocarea şefei DNA. Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
“S-a stabilit că refuzul preşedintelui de a semna decretul de revocare este neconstituţional, el neavând dreptul de nu da curs solicitării”, a precizat pentru Jurnalul avocatul Lucian Bolcaş, adăugând că, în actuala configuraţie constituţională, preşedintele are atribuţii pe care le exercită în nume propriu doar în ceea ce priveşte oferirea de decoraţii, numirea ambasadorilor sau acordarea unor graţieri. În cazul cererii de revocare a unui procuror, preşedintele are doar atribuţii de reprezentare, semnătura sa dând un caracter solemn actului în sine.
Cu doar câteva ore înainte ca magistraţii CCR să se pronunţe pe această chestiune, Klaus Iohannis, aflat la un eveniment public, declara că aşteaptă, la rândul lui, decizia, şi că urmează să decidă ce va face după ce va citi “motivaţia”. Specialiştii în drept arată, însă, că Iohannis nu are nicio altă cale de urmat decât aceea de a semna decretul de revocare a lui Kovesi de la conducerea DNA. În caz contrar, el putând fi acuzat de încălcarea gravă a Constituţiei şi riscând suspendarea în vederea demiterii de la Cotroceni.
“Dacă Iohannis nu semnează decretul, înseamnă o încălcare gravă a Constituţiei” – avocat Lucian Bolcaş
Deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii şi îşi produc efectele juridice imediat ce motivarea lor este publicată în Monitorul Oficial
