Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În Parchete este vraiște în banii pentru operațiunile flagrante. Procurorii se servesc din aceste fonduri fără a mai face deconturi sau raportări exacte pentru modul de cheltuire a banilor. Abateri de la legalitate, nerespectarea regulamentelor au fost descoperite de Curtea de Conturi la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, în forme mai grave, la DIICOT, unde sumele de bani pentru flagrant delicte și operații sub acoperire, plățile pentru informatori nici nu au putut fi controlate. Din cauza haosului din actele financiar contabile, fonduri de un milion de lei, trecute la capitolul „cheltuieli” în perioada 2016-2018, nu au fost verificate.
Într-un limbaj diplomatic, Raportul public al Curții de Conturi pe 2018 menționează „unele abateri de la legalitate și regularitate în ceea ce privește cheltuielile efectuate la nivelul Ministerului Public - PÎCCJ pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante”. Misiunea de audit a constatat că în procesul de administrare a resurselor alocate pentru flagrant delicte, „situațiile financiare nu oferă o imagine fidelă a poziției financiare, a performanței financiare și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată”. Altfel tradusă, formularea din raport arată că în Parchetul din vârful ierarhiei Ministerului Public nu există evidențe clare privind utilizarea acestor fonduri, ceea ce denotă că „modul de administrare a patrimoniului, precum și execuția bugetului de venituri și cheltuieli, nu respectă în totalitate principiile de regularitate”. Un mic „haos” în luarea deciziilor și a răspunderii pentru gestionarea banilor pleacă din faptul că „nu există o procedură operațională cu privire la cheltuielile efectuate la nivelul MP-PÎCCJ pentru organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante”.
Pasarea răspunderii prin delegări succesive
Misiunea de audit a Curții de Conturi a descoperit în timpul controlului că la Parchetul General a funcționat un mecanism de pasare a răspunderii pe scară ierarhică în urmărirea și gestionarea resurselor financiare. Raportul menționează că „MP-PÎCCJ nu a respectat prevederile legale cu privire la semnarea de către persoana căreia i s-a delegat calitatea de ordonator de credite a documentelor întocmite în vederea avansării sumelor în lei și în valută pentru organizarea acțiunilor privind constatarea infracțiunilor flagrante de corupție”. Astfel, procurorul general și-a delegat atribuția pe această zonă către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, iar acesta, la rândul lui, pasează competențele ordonatorului de credite către managerul economic. Se deschide astfel „riscul neasumării responsabilităților persoanelor cărora le este delegată calitatea de ordonator de credite”. Ca o concluzie „angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante au fost realizate cu nerespectrea prevederilor legale”. În perioada controlată la care se referă raportul citat, procuror general a fost Augustin Lazăr, a cărui revocare pentru incapacitate managerială a fost înaintată președintelui României de ministrul Justiției. Klaus Werner Iohannis nu a dat curs propunerii de revocare, așteptând pensionarea lui Lazăr.
Fonduri puțin utilizate la Parchetul General
Acțiunile de flagrant oferă cele mai puternice probe pentru un procuror în acuzarea și dovedirea unor fapte de corupție, însă ele au fost puțin utilizate la PÎCCJ. Aflăm din sursa citată că din totalul de 82.000 lei reprezentând plăți cu organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante în perioada 2016-2018, doar suma de 7,6 mii lei a fost utilizată de PÎCCJ, restul sumei, de 74,3 mii lei, fiind plătită de Parchetele de pe lângă Curțile de Apel și tribunale, aflate în structura MP-PÎCCJ.
Banii „sub acoperire”, imposibil de controlat
În 2013 a făcut vâlvă cazul procurorului George Mărgărit, care a delapidat fondul pentru flagrant al Parchetului din Buzău, pierdut la jocurile de noroc! Procurorul funcționa în structura DIICOT Buzău, procesul finalizat în 2015 prin condamnarea lui la 3 ani și jumătate scoțând la iveală grave nereguli în administrarea banilor Parchetului destinați organizării acțiunilor de flagrant delict. Scandalul produs în DIICOT a fost amplificat de înscrierea ca părți civile a unor persoane din lumea interlopă, care revendicau bani și bijuterii confiscate de procurori, dar dispărute apoi din camera de probe. „Lecția” primită atunci de DIICOT a fost repede uitată, de vreme ce auditul Curții de Conturi a descoperit acum nereguli care vizează în ansamblu utilizarea depozitului pentru acțiuni de flagrant delict, sau pentru folosirea investigațiilor sub acoperire, a informatorilor ori colaboratorilor acestora. Acest depozit se află la dispoziția procurorului-șef al DIICOT, dar gestionarea lui trebuie să se facă în condițiile legii, fără să lase suspiciuni că el ar fi deturnat în scopuri personale. La DIICOT nu există însă, nici după „cazul Buzău”, o procedură operațională, conform normelor în vigoare cu privire la controlul intern, ceea ce deschide o poartă spre alte nereguli.
Raportul Curții de Conturi menționează între acestea:
- neînregistrarea operațiunilor economice referitoare la transferarea calității de titular de avans către procurorul de caz pe filiera încasării, respectiv justificării sumelor avansate pentru acțiunile de flagrant delict;
- organizarea în mod defectuos a evidenței contabile a depozitului pentru operațiuni de flagrant delict, sau de folosire a investigatorilor sub acoperire, plata informatorilor ori colaboratorilor acestora.
Ca atare, auditul subliniază că „există riscul restituirii unor sume mai mici către bugetul de stat, situațiile financiare trimestriale nu reflectă realitatea plăților efectuate, nefiind raportate, iar cele de la finele anului nu oferă siguranța unei imagini fidele a utilizării depozitului.”
Dincolo de aspectele tehnice ale Raportului citat, din lectură extragem și date interesante legate de volumul fondurilor alocate DIICOT pentru operațiunile de flagrant și sub acoperire, pentru plata informatorilor și colaboratorilor acestora. Astfel, avem o imagine a valorii depozitului din sumele trecute pe cheltuieli (164.400 lei în anul 2016; 316.600 lei în 2017 și 478.500 lei în 2018). Toate aceste sume, totalizând aproape un milion de lei - exact 959,5 mii lei - nu au putut fi însă verificate de Curtea de Conturi, întrucât evidența contabilă nu a fost organizată corespunzător. Nu facem un proces de intenție procurorilor antimafia, dar amintim că pentru nereguli în folosirea fondurilor operative, Serviciul secret al Ministerului de Interne a fost desființat de guvernul Cioloș, iar dosarul pentru presupuse fraude întocmit de DNA se află în instanțele de judecată.
„Sumele trecute pe cheltuieli - totalizând 959.500 lei în perioada 2016-2018 - nu au putut fi verificate de Curtea de Conturi, întrucât evidența contabilă nu a fost organizată în mod corespunzător”
Raport Curtea de Conturi la DIICOT
