Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deputatul Nicolae Păun, preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor ''Pro Europa'', rămâne în arest preventiv, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
ÎCCJ a respins marţi contestaţia lui Păun la măsura arestării preventive dispusă în dosarul în care este urmărit penal pentru fapte de corupţie în legătură cu derularea unor proiecte cu fonduri europene.
La instanţa supremă, deputatul a spus că regretă declaraţiile pe care le-a făcut la adresa procurorilor. "Mi-am cerut scuze în mod public şi discuţia a avut loc în urmă cu şapte - opt luni de zile, fără să ştiu că eu sunt inculpat, eram la un şpriţ, vorbeam cu Mădălin. Aveţi senzaţia că dacă s-ar da toate convorbirile care se fac între parlamentari sau chiar miniştri, şefi de stat ... unde am ajunge? Nu ştiam că sunt interceptat. Mi-am cerut scuze în mod public (...) nu a fost cu intenţie, niciodată nu m-am gândit la ceva anume... Ca omul, la şpriţ", a adăugat Păun.
Judecătorii instanţei supreme au admis, pe 27 februarie, cererea DNA de arestare preventivă a deputatului Nicolae Păun, decizia fiind executorie.
Nicolae Păun fusese reţinut în dosarul în care este cercetat şi deputatul Mădălin Voicu, fiind acuzat de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene; schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinaţiei fondurilor europene; deturnare de fonduri; spălarea banilor; efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia; cumpărare de influenţă şi influenţarea declaraţiilor.
De asemenea, deputatul este acuzat de evaziune fiscală şi folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect.
Potrivit DNA, la iniţiativa Asociaţiei Partida Romilor "Pro Europa", a fost realizat, în toate judeţele României, în perioada 2010 - 2013, proiectul "Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi", cu finanţare din fonduri europene. Prin implementarea proiectului se urmăreau mai multe aspecte, printre care crearea a 200 de noi locuri de muncă şi implicarea, în iniţiative de antreprenoriat social, a unui număr de peste 3.000 de persoane provenite din grupuri defavorizate.
Procurorii au reţinut că a fost creat un prejudiciu de aproape 15 milioane lei (peste 13,3 milioane lei din bugetul Fondului Social European şi peste 1,5 milioane lei din bugetul naţional). AGERPRES
