Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DIICOT invocă, în ordonanța de clasare a dosarului „10 august”, prin care șefii Jandarmeriei au fost exonerați de orice vină pentru intervenția în forță împotriva protestatarilor, prevederi CEDO, dar și „credința sinceră” a autorităților în aplicarea legii.
Ordonanța de clasare a dosarului curpinde 155 de pagini.
Procurorii recunosc că modul în care au acționat autoritățile în gestionarea protestului nu a fost unul perfect, însă, în condițiile în care unii protestatari pașnici îi încurajau pe cei violență să exercite acte de agresiune împotriva jandarmilor, singura constantă pentru gestionarea situației fiind „mai stricta aplicare a legii”.
DIICOT spune că, în ciuda apelurilor repetate adresate protestatarilor paşnici de a se delimita de persoanele care se manifestau violent, primii chiar ''s-au amuzat'' de violenţele exercitate împotriva forţelor de ordine.
„Într-o dinamică a evenimentelor pe parcursul cărora ambivalenţa 'protestatar paşnic - protestatar violent', respectiv 'protestatar violent - protestatar paşnic' s-a succedat cu repeziciune şi a cuprins o masă mare de participanţi la adunarea publică de protest, singura constantă de natură a permite gestionarea situaţiilor cu potenţial degenerativ la adresa ordinii publice şi siguranţei cetăţeanului a constituit-o mai stricta aplicare a legii. (...) Deciziile luate la faţa locului nu sunt perfecte, însă ele vor trebui fundamentate pe o credinţă sinceră în aplicarea legii", spune DIICOT, potrivit Agerpres.
De asemenea, în cadrul ordinului de clasare, DIICOT invocă dispoziții CEDO. Astfel, utilizarea forței de către reprezentanșii statului poate fi justificată atunci când se bazează pe „credința sinceră”, chiar dacă ulterior se dovedește a fi o intervenție greșită.
„Capturile de ecran surprind gestul unui bărbat, care, aflat la zona de contact cu forţele de ordine, se foloseşte de o sticlă pentru a arunca cu lichide în jandarmi. Aceştia reacţionează pe direcţia protestatarului violent cu substanţe iritant-lacrimogene. Analizată separat de contextul evenimentelor care au precedat acest moment, acţiunea jandarmilor ar putea fi criticată sub aspectul necesităţii, gradualităţii şi proporţionalităţii. Plasată însă în contextul presiunilor constante şi a violenţelor exercitate de protestatari diferiţi din categoria celor care iniţial păreau a se manifesta paşnic, dar care deveneau violenţi într-o succesiune a evenimentelor al cărui tablou general evoca mai degrabă imaginea confruntării a două tabere beligerante, decât pe cea a unei adunări publice de protest desfăşurată în limitele legii, analiza modului în care forţele de ordine au gestionat punctual fiecare act de răspuns la adresa acţiunilor violente/ameninţătoare la care au fost supuse, va beneficia de acea prezumţie de legalitate asociată obligaţiei de instituire a unor sarcini realiste ce exced dimensiunii filosofice a paradigmei: cum ar fi fost dacă...?!", se arată într-un exemplu oferit de DIICOT în invocarea dispozițiilor CEDO.
