x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie DNA cere o pedeapsă maximă de 12 ani închisoare pentru Viorel Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor

DNA cere o pedeapsă maximă de 12 ani închisoare pentru Viorel Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor

21 Feb 2018   •   17:29
DNA cere o pedeapsă maximă de 12 ani închisoare pentru Viorel Hrebenciuc în dosarul retrocedărilor

Un procuror de la DNA a solicitat miercuri judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie condamnarea tuturor inculpaţilor din dosarul retrocedărilor ilegale de păduri la pedepse cu executare, orientate spre maximul prevăzut de legea penală. 

Astfel, procurorul a cerut o pedeapsă maximă cu executare pentru fostul deputat Viorel Hrebenciuc, acuzat de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor. Pedepsa maximă pentru constituire a unui grup infracţional organizat este de 10 ani, iar pentru spălare de bani este de 12 ani. 

De asemenea, procurorul a cerut pedepse maxime cu executare şi pentru ceilalţi inculpaţi din acest dosar: Andrei Hrebenciuc (constituirea unui grup infracţional organizat, instigare la spălare a banilor şi complicitate la trafic de influenţă); fostul deputat Ioan Adam (instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat, cumpărare de influenţă), fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu (constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălarea banilor); Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării), Iosif Kadas, Constantin Bengescu, Sorin Ion Iacob, Jănică Poenaru, Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătăşel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuţi, judeţul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva). 

"Va rog să aveţi în vedere gravitatea deosebită a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor şi să aveţi în vedere şi calitatea persoanelor, care au avut atribuţii în domeniul legislativ, foşti miniştrii, oameni de afaceri. Vorbim de o valoare foarte mare a prejudiciului de 300 milioane euro. Corupţia este o ameninţare majoră la adresa societăţii, iar inculpaţii au încercat să corupă pentru a-şi atinge scopul", a spus procurorul în sala de judecată. 

Procurorul a amintit că, pe latura civilă, Alina Suciu, juristă de la Romsilva, îi cere fostului director Adam Crăciunescu daune morale de 500.000 de euro. 

Reprezentantul DNA a mai cerut judecătorilor confiscarea sumei de 20.000 de euro de la judecătorul Lorand Andras Ordog, reprezentând mita primită de acesta de la fostul deputat Ioan Adam. 

Procurorul a spus că judecătorul Lorand Andras Ordog de la Tribunalul Covasna a dat dovadă de "viclenie", prin modul în care a luat decizia de retrocedare, în schimbul mitei primite de la Ioan Adam, şi prin ascendentul moral pe care l-a avut asupra unui alt judecător din completul de judecată. 

El a arătat că reconstituirea dreptului de proprietate asupra celor peste 43.000 de hectare s-a făcut fără o expertiză topografică, expertiză care ar fi arătat că 18.000 de hectare din acea suprafaţă erau deja retrocedate către alte persoane. 

Ca probe în sprijinul acuzaţiilor, procurorul a amintit că există un denunţ depus de Ioan Adam, însemnări din agenda personală a lui Paltin Sturdza (beneficiarul retrocedării), dar şi numeroase înregistrări ambientale şi chiar o înregistrare dată pe legea de siguranţă naţională. 

"În legătură cu retrocedarea terenului de 43.000 hectare, în principal au funcţionat două grupări, din cea de-a doua făcând parte şi Viorel Hrebenciuc. De fapt, a doua grupare nu a făcut decât sa înlocuiască membrii ineficienţi din prima grupare (...) Primul interesat de terenuri este Constantin Bengescu, care l-a contactat pe Ioan Adam în vederea aranjării unei întâlniri în anul 2012 cu Paltin Sturdza. Bengescu le-a spus celor doi că are relaţii la minister şi că poate rezolva. La una din întâlniri a participat şi deputatul Gabriel Vlase, care le-a dat garanţii că îi va ajuta cu punerea în posesie. Gabriel Vlase urma să primească o sumă printr-o firmă de topometrie. Bengescu susţinea într-o convorbire cu Paltin Sturdza că va da sume de bani şi unor funcţionari însărcinaţi cu punerea în posesie. Ioan Adam l-a convins apoi pe Paltin Surdza că trebuie să apeleze şi la alţi inculpaţi, pentru punerea în posesie. Inculpaţii Varga şi Călugăr s-au angajat să intervină la funcţionari din Bacău. Aceştia au apelat şi la Tudor Chiuariu, deputat de Bacău la avea vreme. Chiuariu a încheiat un contract de reprezentare juridică între societatea sa şi Paltin Sturdza, pentru un onorariu exorbitant de 2,5 milioane euro. Contractul prevedea efectuarea de demersuri pentru titlurile de proprietate a terenurilor. Acest contract de asistenţă juridică ascunde preţul influenţei pe lângă funcţionarii cu atribuţii de retrocedare. Asistenţa juridică era doar un paravan pentru traficul de influenţă (...) Chiuariu a convocat la o întâlnire funcţionari implicaţi în procesul de retrocedare. 'Au venit ca la mafie, şi-au închis telefoanele. Poţi să ai tupeu ca funcţionar să spui că nu vii?', se arată într-o convorbire ambientală înregistrată între membrii grupării. Fostul prefect de Bacău a declarat ca Tudor Chiuariu i-a cerut o întâlnire privată în legătură cu retrocedarea pădurilor", a mai spus procurorul. 

Procesul continuă cu pledoariile avocaţilor, urmând ca ultimul termen efectiv al dosarului să aibă loc vineri, când inculpaţii vor avea ultimul cuvânt în sala de judecată. 

Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc, dar şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată. 

Astfel, Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a povestit că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său. 

Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului. 

Procurorii susţin că, la data de 17 aprilie 2012, în urma unei înţelegeri prealabile, la solicitarea lui Ioan Adam, un complet de judecători de la Tribunalul Covasna, din care făcea parte şi Lorand Andras Ordog, a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafaţă de teren forestier şi de teren agricol, situată pe raza judeţului Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. 

Anterior, în luna iunie 2010, judecătorul Lorand Andras Ordog a primit de la Ioan Adam suma de 10.000 de euro, pentru a formula o soluţie favorabilă clientului acestuia din urmă, Paltin Sturdza. Banii au fost primiţi chiar în biroul judecătorului de la Tribunalul Covasna. 

După ce a primit banii, judecătorul Ordog, împreună cu membrii completului, a admis recursul împotriva unei sentinţe pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, Judecătoria Sfântu Gheorghe. 

În luna martie 2012, Ordog i-a solicitat de la Ioan Adam suma de 50.000 de euro pentru a-i da o soluţie favorabilă lui Paltin Sturdza. Ulterior, după formularea deciziei, Ioan Adam i-a dat magistratului suma de 10.000 de euro din banii promişi anterior. 

Anchetatorii DNA susţin că decizia judecătorească ar fi fost pronunţată în contradicţie evidentă cu principiile de drept şi cu starea de fapt reală, fără prezenţa vreunui înscris nou care să schimbe starea de fapt reţinută de instanţele anterioare, fără a se efectua vreo expertiză în cauză, fără a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat în anul 1945. 

Conform DNA, după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, Ioan Adam, împreună cu Paltin Sturdza, Daniel Călugăr, Ioan Varga, Dan Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenţă punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată. 

La începutul anului 2013, Ioan Adam şi Paltin Sturdza le-au promis celorlalţi membri ai grupului, pentru "serviciile lor", bani sau alte foloase (achiziţionarea unei părţi din teren la un preţ foarte mic raportat la valoarea de piaţă). 

În acest scop, membrii grupului urmăreau să intervină asupra funcţionarilor cu atribuţii la nivelul instituţiilor locale, astfel încât aceştia să urgenteze îndeplinirea actelor ce intră în atribuţiile lor de serviciu sau să îndeplinească acte contrare acestor îndatoriri (de exemplu, să nu se formuleze plângeri în instanţă împotriva deciziilor Comisiei judeţene de fond funciar Bacău). 

Ulterior, acestui grup infracţional i s-a alăturat Andrei Hrebenciuc, care, pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei bunurilor promise tatălui său de Adam şi Sturdza, a determinat administratorul firmei SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL să încheie un contract prin care această societate a dobândit calitatea de promitent cumpărător alături de Dan Bengescu pentru suprafaţa de 43.277 ha, la preţul de 2.500 de euro/ha. 

În contextul acestor demersuri pentru retrocedarea suprafeţei de teren forestier către Paltin Sturdza, în luna noiembrie 2012, Ioan Varga şi Daniel Călugăr i-au promis lui Tudor Chiuariu 2,5 milioane de euro pentru ca acesta să intervină pe lângă funcţionarii publici ai Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Prefecturii Bacău, Romsilva - Direcţia Silvice Bacău şi OCPI Bacău, cu scopul de a-i determina pe aceştia fie să urgenteze, fie să să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu privind punerea în executare a deciziei Tribunalului Covasna. 

Ulterior, cumpărarea de influenţă a fost disimulată prin încheierea unui contract de asistenţă juridică încheiat cu Tudor Chiuariu, potrivit căruia suma de 2 milioane euro urma a fi plătită cu titlu de onorariu fix şi 500.000 euro, cu titlu de onorariu de succes la data predării titlurilor de proprietate. 

În acelaşi context, la data de 12 aprilie 2013, a avut loc o întâlnire între Paltin Sturdza şi Tudor Chiuariu, ocazie cu care acesta din urmă l-a asigurat de influenţa pe care o avea asupra funcţionarilor publici din judeţul Bacău implicaţi în procedura de punere în executare a deciziei Tribunalului Covasna. 

Totodată, Chiuariu i-a pretins acestuia suma de 3 milioane euro pentru a obţine, cu ajutorul influenţei sale asupra respectivilor funcţionari, punerea în posesie a unui lot de aproximativ 6.000 de ha, din cele 43.227 ha teren forestier. 

DNA arată că, prin cooptarea lui Tudor Chiuariu în interiorul grupului, acesta a dobândit şi asumat un rol esenţial, în sensul că, sub coordonarea lui Ioan Adam şi Paltin Sturdza, şi-a folosit influenţa politică dată de calitatea de parlamentar şi fost ministru al Justiţiei pentru a interveni pe lângă funcţionarii publici din cadrul Prefecturii Bacău, OCPI Bacău, Direcţia Silvică Bacău în scopul urgentării punerii în executare a deciziei Tribunalului Covasna. 

În perioada 2013 - octombrie 2014, Ioan Mătăşel, Iosif Kadas şi Sorin Iacob, în scopul de a obţine venituri prin ajutarea lui Dan Bengescu şi a membrilor grupului său să-şi atingă scopurile urmărite, i-au promis bani lui Poenaru Jănică, pentru ca acesta să intervină pe lângă directorul general al Romsilva în scopul urgentării punerii în posesie şi obţinerii titlului de proprietate în ceea ce priveşte suprafaţa de 43.227 ha. 

Paltin Sturdza şi Ioan Adam au beneficiat şi de ajutorul inculpatelor Gabriela Rodica Zaharia şi Anca Roxana Adam, care i-au sprijinit moral pe aceştia pentru a cumpăra influenţa lui Viorel Hrebenciuc, al cărui rol era să intervină pe lângă directorul general al Romsilva, pentru a urgenta punerea în executare a deciziei Tribunalului Covasna şi pentru a bloca eventualele acţiuni în justiţie pe care Romsilva sau Direcţia Silvică Bacău le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie. 

Grupul infracţional a beneficiat şi de sprijinul lui Ion Durlan, care a menţinut legătura cu persoanele din cadrul Direcţiei Silvice Bacău şi l-a informat pe Dan Bengescu despre existenţa unei anchete DNA. 

În acest context, directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, începând cu anul 2013, a răspuns solicitărilor nelegale formulate de către Viorel Hrebenciuc, referitoare la modul în care Romsilva trebuie să se comporte în legătură cu punerea în posesie, eliberarea titlului de proprietate şi litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafeţei de pădure de peste 40.000 de hectare. 

Procurorii mai spus că Adam Crăciunescu a luat măsuri împotriva intereselor Romsilva, în sensul că a şicanat efectuarea de acţiuni în justiţie împotriva intereselor grupării. 

Spre exemplu, după ce jurista din cadrul Romsilva a semnat o acţiune civilă în favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecăţii până la soluţionarea dosarului având ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, strămutat de la Tribunalul Covasna la o altă instanţă (cerere admisă de ÎCCJ la data de 17 ianuarie 2014), în luna martie 2014, Adam Crăciunescu a dispus în mod abuziv ca acestei juriste să-i fie preluată cauza respectivă şi i-a interzis indirect (folosind un pretext medical) să mai reprezinte Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna şi punerea în aplicare a acestei decizii. AGERPRES

×
Subiecte în articol: viorel hrebenciuc