Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modificările propuse la legile Justiției, prin ordonanță de urgență, de către ministrul Tudorel Toader, urmează să fie analizate, în această dimineață, la Guvernul României. Nu foarte amănunțit, pare-se, deoarece premierul Viorica Dăncilă se pregătește să plece, pentru trei zile, într-o deplasare în Peninsula Arabă. Textul care modifică legislația mult așteptată a corectării pachetului celor trei legi (303, 304 și 317, toate din 2004) a fost transmis vineri seară de către Ministerul Justiției la CSM și a apărut, “pe surse”, în presă. Prevederile acestui act normativ, discutate de Tudorel Toader cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, măcelăresc la propriu articole importante din actele promulgate, cum ar fi cele referitoare la răspunderea magistraților, la pensionările judecătorilor și procurorilor, la delegările magistraților sau la numirea, revocarea și menținerea pe post a unor procurori în cadrul Parchetului General, DNA și DIICOT. Propunerile umblă, de asemenea, serios și la problematica abaterilor disciplinare, dar și la revocarea membrilor CSM.
Cea mai controversată modificare operată de Ministerul Justiției, în proiectul de ordonanță de urgență referitoare la prevederile noii Legi nr. 242/2018, care modifică Legea nr. 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, vizează răspunderea magistraților. Proiectul de OUG intenționează să scoată Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, din procesul de evaluare a existenței sau nu a exercitării cu rea-credință sau gravă neglijență a atribuțiilor de serviciu de către un procuror sau un judecător, într-o speță care se soldează cu obligarea României la plata unor prejudicii. Astfel, în textul promulgat, vineri, de președintele României, care reprezintă forma adoptată de Parlament, după nenumăratele sesizări de neconstituționalitate, picate la CCR, se prevedea, la articolul 96, alineatul 8, din Legea 303/2004, că “Statul, prin Ministerul Finanțelor Publice, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau procurorului, în urma raportului consultativ al Inspecției Judiciare și a propriei evaluări, apreciază că eroarea judiciară a fost cauzată ca urmare a exercitării de către judecător sau procuror a funcție cu rea-credință sau gravă neglijență. Termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării raportului Inspecției Judiciare”.
Ei bine, proiectul de OUG iniţiat de Tudorel Toader elimină din text sintagma “și a propriei evaluări” a Statului, prin Ministerul Finanţelor Publice, lăsând doar la latitudinea Inspecției Judiciare să aprecieze sau nu dacă judecătorul sau procurorul a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, pentru inițierea acțiunii în regres. Mai mult, proiectul introduce un alineat 8 indice 1, prin care se intenționează a se reglementa faptul că, “împotriva raportului Inspecției Judiciare părțile interesate pot formula contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la Tribunalul de domiciliu”. Iar hotărârea pronunțată în primă instanță este definitivă, ea neavând cale de atac.
De asemenea, proiectul de OUG elimină prevederea că termenul de exercitare al acțiunii în regres este de 6 luni de la comunicarea raportului Inspecției Judiciare și introduce, printr-un alineat nou, 8 indice 2, că “termenul de exercitare a acțiunii în regres este de 6 luni de la data comunicării Hotărârii Tribunalului sau, după caz, de la data expirării termenului de înaintare a raportului prevăzut la alineatul 8”. De altfel, modificarea acestui articol care vizează răspunderea magistraților nu face parte din expunerea de motive prezentată în preambulul textului de OUG. Modificarea a fost introdusă pur și simplu.
Revocarea membrilor CSM, dar nu pe baza retragerii încrederii
O altă modificare propusă prin această ordonanță de urgență, aproape la fel de controversată ca și cea care privește răspunderea magistraților, se referă la revocarea din funcție a membrilor aleși în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Tudorel Toader a introdus, pare-se, aici, un “to do list”, după discuția cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, a cărei opinie preliminară este menționată în preambulul textului de act normativ în discuție. Astfel, se precizează că, “prin Opinia preliminară, Comisia de la Veneția a recomandat reexaminarea temeiurilor pentru revocarea din funcție a unui membru al CSM chiar și pentru aplicarea celei mai ușoare sancțiuni disciplinare, precum și eliminarea soluției legislative privind revocarea din funcția de membru ales al CSM atunci când persoanei în cauză îi este retrasă încrederea de către majoritatea judecătorilor și procurorilor, după caz, care funcționează, efectiv, la instanţele sau parchetele pe care acestea le reprezintă, Comisia de la Veneția reținând că un astfel de mecanism implică o evaluare subiectivă și poate împiedica reprezentanții aleși să ia decizii în mod independent”.
În acest sens, proiectul de OUG vine și modifică legea, impunând ca revocarea din funcție a membrilor CSM să poată fi făcută numai dacă “persoana în cauză nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru CSM”, “persoanei în cauză i-a fost aplicată una dintre sancțiunile prevăzute la art. 100 literele b) – e) din Legea 303/2004” sau pentru “neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor în cadrul CSM ori săvârșirea unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenței și prestigiului justiției”. OUG definește și ce înseamnă acest lucru, respectiv că se înțelege “încălcarea gravă a obligațiilor administrative și jurisdicționale care incumbă calităţii de membru al CSM și care derivă din legi sau regulamente”.
O altă prevedere din această OUG modifică alineatul 3 al articolului 28 din Legea 307/2004, în sensul reglementării faptului că “reprezentanții societății civile participă numai la lucrările Consiliului Superior al Magistraturii și au drept de vot”.
Amânări până în 2022
Tot ca directivă de la Comisia de la Veneția, dar și la presiunile făcute de CSM, OUG inițiată de Ministerul Justiției modifică Legea adoptată de Parlament, în 2018, cu privire la organizarea completelor de trei judecători și la pensionări. Astfel, se amână, până la data de 30 decembrie 2022, intrarea în vigoare a modificărilor adoptate la alineatul 3 din articolul 82 al Legii 303/2004. Acesta vizează faptul că de pensia de serviciu prevăzută de lege beneficiază, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii, procurorii și magistrații- asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, și judecătorii și magistrații-asistenți de la Curtea Constitutională cu o vechime între 20 și 25 de ani numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevazută de lege, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în aceste funcții.
De asemenea, se amână, până la data de 30 iunie 2019 (data finalizării exercitării de către România a președinței rotative a Consiliului Uniunii Europene), prevederile cu privire la detașarea procurorilor și judecătorilor în cadrul altor instituții guvernamentale.
Mai mult, dispozițile articolului 52, alineat 2, din Legea 304/2004, privitoare la judecarea apelurilor în complet de 3 judecători urmează să se aplice numai apelurilor formulate în procese prezente, începând cu 1 ianuarie 2020, iar în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG și până la data de 21 decembrie 2019, apelurile să se judece, în continuare, în complete de 3 judecători.
Procurorii cu probleme de “protocoale” rămân pe funcții
Iar lucrurile cu privire la controversatele modificări propuse de Ministerul Justiției, în textul ordonanei de urgență pentru modificarea pachetului de legi privind legile Justiției, nu se opresc aici. Pe lângă propunerile descrise mai sus, proiectul de act normativ dorește se mai introducă un alineat 3 indice 1, la articolul 44, în care se arată că “acțiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârșite de judecători sau procurori, poate fi exercitată și de ministrul Justiției, iar verificările prealabile, pentru a se stabili când există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, se efectuează de către Inspecția Judiciară, la solicitarea ministrului Justiției”.
Ordonanța mai introduce prevederi care permit ca procurorii DIICOT și DNA să fie revocați prin ordin al procurorului-șef al respectivelor unități de parchet, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specific funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100, literele b) – e) din Statutul judecătorilor și procurorilor.
Mai mult, OUG mai prevede că procurorii care, la data intrării în vigoare a ordonanței, își desfășoară activitatea în cadrul Parchetului General, DIICOT și DNA, precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de Legea 303/2004.
O altă modificare interesantă se referă la procedura de propunere și de selecție a candidaților pentru funcțiile de procuror general, de procurori-șefi ai DIICOT și DNA, precum și a adjuncților acestora. Proiectul de OUG introduce un paragraf în lege care arată că ministrul Justiției organizează o procedură de selecție, pe baza unui interviu, în cadrul căruia candidații susțin un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura, iar, “în vederea asigurării transparenței, audierea candidaţilor se transmite în direct, audio și video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției”.
Șerban Nicolae: “Este o bătaie de joc”
“Am senzaţia că umbra lui Macovei şi Prună a acoperit gândirea acestei ordonanţe, dincolo de faptul că ordonanţa este foarte mult extinsă faţă de ceea ce părea să fie subiect de discuţie pentru o eventuală modificare. De exemplu, am întâlnit formule de tipul «se prorogă până la terminarea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene», am găsit formula absolut stupidă legată de revocarea membrilor CSM în care judecătorii, respectiv procurorii, votează pentru revocare, dar după aia se pronunţă CSM-ul cu majoritate de voturi”, a declarat liderul senatorilor PSD, Şerban Nicolae. „În materie de răspundere a magistraţilor, am senzaţia că deja este o bătaie de joc, sper să nu fie chiar textul corect, sper să fi apărut în presă un text greşit, un text de lucru, un text făcut de nişte oameni foarte, foarte slab pregătiţi şi cu apucăturile securiste de pe vremea Macovei-Prună. Altfel, nu îmi explic de ce s-a ajuns din nou la formula în care să nu se răspundă la nivel de magistraţi niciodată şi să nu se găsească niciun fel de soluţii funcţionale pentru independenţa justiţiei”, a adăugat Șerban Nicolae.
Pe de altă parte, și Victor Alistar, membru în CSM din partea societății civile, este de părere că reintroducerea ministrului Justiţiei ca titular al acţiunii disciplinare împotriva magistraţilor este contrară recomandărilor Comisiei de la Veneţia. “De asemenea, prevederile legate de revocarea membrilor CSM ar fi trebuit eliminate total, pe când proiectul de ordonanţă doar mută decizia finală de la magistraţii care au ales membrii CSM la plenul Consiliului”, precizează Alistar, care se declară nemulţumit şi de prevederea că reprezentanţii societăţii civile participă doar la lucrările plenului CSM. “O altă problemă ar fi cea legată de amânarea intrării în vigoare a unor prevederi despre detașări, până la finalul preşedinţiei semestriale a României în UE. Această modificare ar suspenda practic o decizie a CCR”, mai susține Alistar.
Ordonanța, discutată înaintea deplasării în Peninsula Arabă
Textul ordonanței de urgență, inițiat de Tudorel Toader, după discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, a ajuns, vineri, pe masa Consiliului Superior al Magistraturii. Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că astăzi-dimineață va avea loc o ședinţă la Guvern, pe marginea adoptării OUG. Asta, pe repede înainte, deoarece premierul Viorica Dăncilă urmează să efectueze o deplasare externă, de trei zile (luni, marți și miercuri), în Dubai și Abu Dhabi, respectiv Kuweit.
De altfel, nici președintele Klaus Iohannis nu se află, astăzi, în România. Acesta a plecat, încă de ieri, în Italia, într-un turneu până pe data de 17 octombrie, în contextul sărbătoririi a 10 ani de la ridicarea relaţiei bilaterale dintre România şi Italia la nivel de Parteneriat strategic consolidat.
Ordonanța scoate din lege posibilitatea ca Statul să evalueze dacă un magistrat a exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență, atunci când se declanșează acțiunea în regres. Acesta rămâne doar atributul Inspecției Judiciare.
Se intenționează ca membrii aleși în CSM să poată fi revocați din funcții doar pentru grave abateri disciplinare, ei rămânând pe funcții chiar dacă instanțele sau parchetele care i-au ales în CSM le-au retras încrederea.
