x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Justitie Justiția română a dat liber la bătut copiii. Dar nu des

Justiția română a dat liber la bătut copiii. Dar nu des

de Dan Constantin    |    18 Iul 2019   •   11:30
Justiția română a dat liber la bătut copiii. Dar nu des
Sursa foto: ejwhite/Getty Images/iStockphoto

Judecătorii din România nu cunosc sau ignoră legislația specifică drepturilor copilului.Din această neștiință a apărut cazul Sorina, dar precedente decizii ale judecătorilor din București au pus temelie pentru „expulzarea” unor minori din România, dând soluții care acceptă violența împotriva copiilor. Procuroarea Pițurcă a agresat-o pe Sorina fără menajamente, în cadrul unei proceduri de percheziție, pentru că instanțe din Capitală au considerat prin motivări de decizii  că bătăile aplicate copiilor de un tată abuziv nu reprezintă un risc grav.CEDO îi demolează profesional pe judecătorii care mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”.

 

Judecătoria din Slatina decide astăzi dacă Sorina deține un pașaport valabil pe baza căruia să poată ieși din țară. Curtea de Apel Craiova a hotărât prin soluție definitivă că adopția fetiței de către o pereche româno-americană nu poate fi anulată, ceea ce îi legitimează pe aceștia ca părinți cu toate drepturile. Pașaportul este ultima frontieră pe care ar deschide-o autoritățile juridice pentru ca Sorina să fie „bună de export”.Aparent, cazul Sorina ar fi închis, deși pe parcursul ultimelor săptămâni, numeroase indicii au arătat că drepturile copilului nu au fost respectate, principii de bază ale Cartei ONU în domeniu fiind eludate sau neglijate. Un  manual privind Dreptul european al copilului, editat de Consiliul Europei, tradus și în limba română,este plin de cazuri în care judecătorii CEDO au evidențiat erori ale instațelor din România în privința nerespectării drepturilor copilului în procedura de adopție.

„Love story” italiano-român, terminat la tribunal

Drama prin care a trecut doamna O.C.I.(numele sunt anonimizate)  împreună cu cei doi copii minori va fi,cu siguranță,  introdusă într-o viitoare ediție a Manualului de drept european al copilului. Născută în Tulcea în 1978, O.C.I. se căsătorește în 2005 cu cetățeanul italian P.L.R.și se mută în Italia;  familia se întregește cu doi copii, născuți în 2008 și 2010.În timpul vacanței din vara anului 2015,petrecută la Tulcea, mama se hotărâște  să nu revină cu cei doi copii la domiciliul din Italia. Decizia a fost luată deoarece doamna O.C.I. a apreciat că nu avea un viitor acolo și soțul maltrata copiii în mod repetat. În septembrie 2015, PLR depune o plângere penală împotriva soției pentru răpire de copii- care aveau și cetățenia italiană- într-o țară străină și cere la Tribunalul București returnarea minorilor în Italia. Mama se opune acțiunii și prezintă instanței dovezi că tatăl este violent nu doar cu cei doi copii, dar o agresează atunci când încearcă să-i apere. Tatăl a refuzat consultul și tratamentul medical pentru diminuarea acceselor de violență, ceea ce a determinat refugiul în România al mamei cu cei doi copii.La Tulcea, minorii încep anul școlar, se integrează în activitățile educative, stabilesc prietenii.Tribunalul București îi audiază pe părinți și apoi, în 16 noiembrie 2015, pe cei doi copii în prezența unui psiholog. În 18 ianuarie 2016, Tribunalul București admite cererea de returnare a minorilor în Italia și consideră că mama i-a influențat pe copii. Decizia este favorabilă italianului, deși instanța reține că „probele din dosar dovedesc, fără îndoială, că tatăl a folosit violența fizică și o voce ridicată pentru a-și disciplina copiii”, fapte recunoscute de P.L.R.

Curtea de Apel București, care judecă acțiunea mamei de ataca decizia tribunalului, confirmă în 30 martie 2017  ordinul de returnare. Motivarea sentinței de către instanța de la CAB este halucinantă: „Nu se poate deduce că actele de violență ocazionale, cum ar fi cele dovedite de înregistrările prezentate în dosar, s-ar repeta destul de des pentru a reprezenta un risc grav”.

Pentru a scăpa de orice problemă, judecătorii de la București pasează autorităților din Italia răspunderea pentru protecția minorilor: „Este rezonabil să se aștepte ca autoritățile italiene să dea asigurările că vor lua toate măsurile necesare impuse de Regulamentul Consiliului Europei și să respecte Convenția de la Haga”.

 

Executor judecătoresc pentru expedierea minorilor

În 11 iulie 2017,italianul a inițiat în România procedura de executare a deciziei CAB cu executor judecătoresc. În 28 septembrie 2017, executorul, împreună cu P.L.R., tatăl copiilor,însoțiți de psiholog și reprezentanții Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului (autoritatea tutelară), au vorbit cu copiii.Minorii refuză clar dialogul cu tatăl și declară explicit că nu vor să se întoarcă în Italia, la domiciliul tatălui violent. Autoritatea de protecție a copilului ia măsura de a solicita prin ordin judecătoresc amânarea returnării și trecerea la un program de consiliere psihologică a minorililor pentru trei luni. În 13 iulie 2018, procedura de executare este suspendată de Judecătoria Tulcea.Copiii rămân în România.

 

Decizie Instanțe din București, făcute praf la CEDO!

Protejarea minorilor și a mamei de tatăl violent urma să fie definitiv stabilită  de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.În 21 mai 2019, CEDO a dat decizia în procesul „O.C.I. împotriva României”, în care a judecat reclamația mamei și a celor doi copii (cererea 49450/17)pentru care instanțele naționale fuseseră o veritabilă „ciumă”. Decizia Curții de la Strasbourg a pus pe primul plan un principiu sacru al dreptului copilului,statuat în reglementări universal valabile, asumate și de statuș român. „Copilul are dreptul la respectul demnității sale, care implică interzicerea, în orice circumstanțe, a oricărui act de violență fizică sau psihologică împotriva copilului. Nimic nu poate justifica o abatere de la această normă”, menționează CEDO în motivarea hotărârii.Instanțele românești care au decis să admită cererea de returnare a copiilor sunt aspru criticate de judecătorii europeni: „Curtea reiterează că în cadrul cererii de returnare primează interesul superior al copilului. Afirmația «de risc grav» nu a fost analizată și evaluată cu adevărat de instanța națională”.Sentințele date de TMB și CAB  „condamnând în termeni generali abuzul față de copii și doar reafirmând dreptul lor la respectarea demnității, au acceptat faptul că reclamanții au suferit din partea tatălui lor doar acte de violență ocazionale”.Judecătorii CEDO continuă critica instanței de la București: „Curtea de Apel pare să fi considerat că abuzurile în familie,într-o măsură mai mare sau mai mică, sunt discutabile. Curtea de la Strasbourg nu înțelege modul cum aceste hotărâri (luate de judecătorii din București) se încadrează în dispoziții legale relevante.Instanțele naționale ar fi trebuit să acorde mai multă atenție riscului potențial de maltratare a copiilor dacă erau returnați în Italia”. Ca atare, CEDO decide în unanimitate că în acest caz a fost încălcat articolul 8 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului. Statul român este obligat să plătească 12.500 de euro pentru prejudicii morale aduse mamei și minorilor și 3.645 euro cheltuieli de judecată .

,,Probele din dosar dovedesc fără îndoială că tatăl a folosit violența fizică și o voce ridicată pentru a-și disciplina copiii”

Motivare Tribunal București pentru returnarea copiilor la domiciliul tatălui violent

 

×
Subiecte în articol: judecători legislatie copii