Kovesi vine la CSM cu probleme personale

CSM este sufocat de plângerile în serie venite de la procurorii DNA care cer apărarea reputației profesionale, cereri însoțite  de regulă și de solicitarea apărării independenței sistemului judiciar, în ansamblu. Potrivit procedurilor, cererile sunt analizate de Inspecția Judiciară, care întocmește un raport înaintat plenului CSM, care decide. Inflația acestor cereri, devenite operații de rutină, îneacă situațiile reale de atacuri la adresa magistraților și diminuează efectul lor pe care l-a preconizat legiuitorul. Mai mult, observăm că repetarea acestor cereri, venite de la aceleași persoane, indică sindromul “statul sunt eu” translatat la delictul de grandoare de care suferă ,,statuia anticorupției”.

Aflată în ,,săptămâna patimilor constituționale”, Codruța Kovesi a mai primit o veste rea, afișată pe site-ul CSM, potrivit ,,necesității de a cunoaște” - formulă, recunosc, plagiată din exprimările clasice ale protocoalelor secrete ale SRI cu marile parchete. Așadar, în 15 iunie, devine publică Hotărârea nr. 558 din 15 mai 2018 a plenului CSM care, la art. 1, ,,respinge cererea de apărare a reputației profesionale formulată de doamna Laura Codruța Kovesi, procurer-șef al DNA”, iar prin art. 2, ,,comunică prezenta hotărâre Inspecției Judiciare”. De ce solicitase Kovesi apărarea reputației profesionale, cine îndrăznise să-i pună gaz în salată? Procurorul-șef al DNA reclamase conținutul emisiunii ,,Sinteza zilei” de la Antena 3 și opiniile exprimate de invitații lui Mihai Gâdea, care se referiseră la o decizie a instanței într-un proces de daune morale cerute de Kovesi ziariștilor.

Motivarea pune lucrurile la punct

Plenul CSM a făcut o amplă justificare a deciziei de respingere a cererii Codruței Kovesi care, prin argumentație, credem că are un grad ridicat de generalizare pentru tratarea solicitărilor care reclamă situații personale, fără legătură cu exercitarea profesiei de magistrat. Hotărărea CSM pleacă de la teza că reputația profesională este o consecință a integrității profesionale și morale a fiecărui magistrat. ,,Reputația profesională este reflectată de părerea publică referitoare la modul în care magistratul își exercită profesia, astfel că apărarea reputației se poate dispune numai dacă se constată că o acțiune sau împrejurare bine determinată au avut ca urmare formarea unei păreri publice nefavorabile cu privire la activitatea profesională a judecătorului, de natură să aducă atingere reputației profesionale a acestuia”. În concluzie, pentru a se putea reține că s-a adus atingere reputației profesionale a unui magistrat, faptele săvârșite (și reclamate – n.n.) trebuie să fie ,,în legătură cu modalitatea în care magistratul își exercită profesia”. Precizarea este importantă pentru felul în care vor fi tratate în CSM cererile similare care se referă la probleme personale ale magistraților. Intervenția CSM “este justificată în măsura în care se asigură protecția judecătorului sau procurorului aflat în exercitarea specifică funcției deținute”.

Doamna procuror este reclamant

Plenul a mai constatat că opiniile din emisiunea ,,Sinteza zilei” din 20.03.2018 ,,se referă la un dosar pe rolul instanțelor de judecată, în care atât doamna procurer-șef Kovesi Laura Codruța, cât și Mihai Gâdea și unul dintre invitați - Mugur Ciuvică - au calitatea de parte, fără a avea legătură cu procesul decizional în care este implicată doamna procuror, cu activitatea specifică funcției de care se ocupă, fiind aspecte legate de demersul judiciar făcut de doamna procuror, în calitate de reclamant. ”Cererea reclamantei a fost susținută doar de patru voturi în CSM, opt membri au respins-o, trei buletine de vot fiind nule.

,,Plenul constată că aspectele reținute în emisiunea respectivă sunt generate de o situație de fapt ce face obiectul unui dosar pendinte, astfel că nu există elemente pe baza cărora să se poată conchide în sensul că a fost afectată reputația profesională a magistratului”

Hotărârea a plenului CSM nr. 558, 15 mai 2018