Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, se folosesc de instanțele de judecată pentru a-și „cosmetiza” lipsurile din dosarele profesionale. Lazăr a deschis o nouă acțiune la Curtea de Apel Alba Iulia pentru anularea raportului care a stat la baza declanșării, de către ministrul Justiției, a procedurii revocării sale din funcție, la patru zile după ce președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de pensionare. Fostul șef al Ministerului Public vrea neapărat anularea procedurii de revocare, deoarece aceasta este un act în vigoare, care produce efecte juridice și care poate arunca în aer pensia uriașă pe care urmează să o încaseze. Pe de altă parte, Laura Kovesi beneficiază, la rândul ei, de „amnezia” Secției pentru Procurori de la CSM, care nu a atacat, în termenul legal, cu recurs, Hotărârea Curții de Apel București prin care Consliul a fost obligat să-i recunoască fostei șefe a DNA gradul profesional de procuror de Parchet General, fără concurs.
Cu decretul de pensionare semnat de Iohannis încă din 19 aprilie în buzunar, Augustin Lazăr a deschis, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la Curtea de Apel Alba Iulia, un nou proces împotriva ministrului Justiției și a Ministerului Justiției. Dosarul, înregistrat la patru zile după ce a primit decretul de pensionare, respectiv la 23 aprilie, vizează anularea actului administrativ al raportului prin care Tudorel Toader a declanșat, la sfârșitul anului trecut, procedura revocării din funcția de procuror general al României. Până în prezent, instața nu a alocat un prim termen de judecată.
Acțiunea are loc în condițiile în care tot Augustin Lazăr se judecă, încă din luna noiembrie a anului trecut, cu ministrul și cu Ministerul Justiției, pentru suspendarea executării actului administrativ al declanșării procedurii de revocare, și acest dosar aflându-se pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, din 28 februarie 2019, după ce cauza a fost declinată, inițial, Curții de Apel București și, ulterior, întoarsă prin decize a Înaltei Curți de Casație și Justiție la Alba Iulia.
Procedura revocării nu a fost finalizată
La ce îi folosesc aceste procese procurorului general ieșit la pensie, cu 27.000 de lei pe lună, grație faptului că și-a terminat mandatul la termen, fără a fi revocat? Conform articolului 52, alineat 2, din Legea nr. 317/2004, privind Consiului Superior al Magistraturii, „pe durata procedurii disciplinare, soluţionarea cererii de acordare a pensiei de serviciu se suspendă, până la soluţionarea efectivă a acţiunii disciplinare”. Jurnalul a dezvăluit, în exclusivitate, în urmă cu două săptămâni, că există și o Hotărâre a Plenului CSM, cu numărul 1293/2014, prin care s-a constatat faptul că dispoziţiile articolului 52, alineat 2 din Legea nr. 317/2004 „trebuie interpretate în sensul că suspendarea soluţionării cererii de acordare a pensiei de serviciu poate interveni din momentul începerii cercetării disciplinare, până la soluţionarea definitivă a acţinii disciplinare”. Ambele documente arată că Augustin Lazăr nu putea fi pensionat, până când procedura revocării sale din funcție nu este finalizată din punct de vedere juridic. Iar pensionarul de lux de la vârful Parchetelor are nevoie de o decizie favorabilă în instanță, prin care această procedură să se închidă, deoarece, conform deciziei CCR de anul trecut, prin care Klaus Iohannis a fost obligat să semneze decretul de revocare din funcție a Laurei Codrua Kovesi, președintele nu poate refuza legal cererea formulată de Tudorel Toader și în privința lui Augustin Lazăr. De altfel, Iohannis a și atras atenția, imediat după declanșarea procedurii de revocare a procurorului general, că nu va lua o decizie până când nu se finalizează procesul din instanță.
Lazăr mizează totul pe o carte
Procedura este în toi. Prima parte a procesului, prin care Lazăr a cerut suspendarea executării actului administrativ, se află încă în judecată pe fond, iar următorul termen stabilit de Curtea de Apel București va avea loc pe data de 21 mai. Partea a doua, în care este vizată anularea aceluiași act administrativ, nici măcar nu a început să se judece pe fondul cauzei. În ambele situații, orice ar decide instanța de judecată poate fi atacat cu apel, abia după judecarea căii de atac urmând ca decizia să fie definitivă. Ceea ce înseamnă că, până atunci, procedura revocării este încă în curs. Iar pensionarea lui Lazăr, în aceste condiții, poate fi lovită de nulitate. Mai mult, în situația în care Curtea de Apel Alba Iulia, pe fond, și, ulterior, în apel, Înalta Curte de Casație și Justiție, resping cererea lui Lazăr, președintele ar fi obligat, retroactiv, să semneze decretul de revocare din funcție, ceea ce echivalează cu diminuarea pensiei pe care Augustin Lazăr o va primi, de la funcția de conducere, la una de execuție. Adică o diferență în minus de cel puțin 10.000 de lei pe lună.
Procurorii din CSM, loviți de „amnezie” în cazul Kovesi
Asemenea lui Augustin Lazăr, și fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi apelează la calea instanței pentru a-și acoperi lacunele de la dosarul profesional. Candidat la șefia Parchetului European, fără însă a deține calificarea profesională cea mai înaltă, așa cum prevede Regulamentul EPPO, Kovesi a cerut, la sfârșitul anului trecut, Secției pentru Procurori de la CSM să îi acorde gradul profesional de procuror de Parchet General, fără concurs. CSM a respins această cerere, prin Hotărârea nr. 673 din 6 noiembrie 2018. Hotărâre pe care Kovesi a atacat-o, în luna decembrie, în contencios administrativ, la Curtea de Apel București. Ulterior, când lipsa gradului profesional a făcut obiectul unor interpeălări la Bruxelles, Kovesi a înaintat o plângere prealabilă împotriva aceleiași hotărâri, tot la Secția pentru procurori de la CSM. Și această plângere a fost respinsă, în 26 februarie 2019.
Ei, bine, în 9 aprilie, Curtea de Apel București, fără să țină cont de faptul că Laura Kovesi, care deține gradul profesional de procuror de pe lângă tribunal, cere să avanseze două trepte profesionale, fără examen, a admis cererea, a anulat Hotărârea CSM și a obligat Consiliul să îi recunoască lui Kovesi gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă Înalta Curte. Decizia, care, la momentul respectiv, nu era definitivă, putea fi atacat cu recurs, de către Secția pentru Procurori de la CSM, în 15 zile de la comunicare. Termenul a expirat joia trecută, pe 24 aprilie, însă, din datele pe care le deținem, acest recurs nu a fost formulat.
