Legi pentru victimele Holocaustului

România are una din cele mai permisive legislații pentru recuperarea bunurilor confiscate de stat după 6 martie 1944. În acest cadru legislativ, care a adoptat filozofia „restitutio in integrum”, a fost extins dreptul populației evreiești, care a suferit în urma politicii discriminării etnice a regimului Antonescu și a abuzurilor regimului comunist, la recuperarea proprietăților. Recent, premierul Viorica Dăncilă a anunțat reglementări suplimentare pentru desecretizarea arhivelor care să permită solicitanților accesul la informații necesare proceselor reparatorii pentru victimele Holocaustului. În plus, se reacordă, la cerere, cetățenia română celor care au emigrat în Israel în perioada comunistă.

Alte țări estice au însă poziții restrictive în privința legilor reparatorii pentru victimele Holocaustului. Polonia este singura țară din UE care nu are o legislație națională completă pentru retrocedarea sau compensarea proprietăților private confiscate de regimul comunist. Acordarea de compensații sau despăgubiri pentru victimele Holocaustului a fost respinsă vehement de premierul Morawiecki. Declarația acestuia - „țara noastră nu va plăti niciodată pentru proprietățile evreiești furate în timpul Holocaustului - aceasta ar fi o victorie pentru Hitler” - a șocat, mai ales că a fost urmată de sprijinul față de un miting antisemit al extremei drepte la Varșovia. Publicația Times of Israel face un rezumat al tensiunilor politico-diplomatice dintre cele două țări, care au culminat recent cu un episod violent. Ambasadorul Poloniei a fost agresat de un israelian în fața sediului misiunii diplomatice din Tel Aviv.

Ungaria are prevederi legale pentru retrocedări sau compensații pentru victimele Holocaustului. Dar formalitățile juridice sunt atât de descurajante, încât cazurile reale de retrocedări sunt foarte rare. În Statele Unite, un grup de cetățeni evrei de origină maghiară a reușit să obțină într-o Curte americană o decizie care, dacă va fi definitivă, obligă Ungaria să acorde compensații de miliarde de dolari supraviețuitorilor sau urmașilor victimelor Holocaustului. Cereri de despăgubiri vor viza și căile ferate maghiare, care au format trenurile morții către lagărele de exterminare. În Olanda, căile ferate sunt în curs să plătească despăgubiri victimelor - evrei deportați din timpul celui de al Doilea Război Mondial, când țara s-a aflat sub ocupația nazistă, dar a existat o administrație colaboraționistă.