Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săptămâna aceasta şi următoarea, care reprezintă şi debutul campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare ce vor avea loc pe 26 mai, sunt unele cu o miză extrem de importantă. La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, completurile de 5 judecători urmează, cel mai probabil, să pronunţe deciziile definitive în dosarele preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea. Deloc întâmplător, aceste momente juridico-penale se derulează concomitent cu aşa-zisele consultări declanşate de preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni, pentru stabilirea temelor care vor face obiectul întrebărilor care vor fi adresate la referendumul consultativ pe justiţie, anunţat de Preşedinţie că va fi organizat, de asemenea, pe data de 26 mai. Miza este uriaşă, pentru că, în fapt, ceea ce se va întâmpla în aceste două săptămâni la Înalta Curte poate influenţa, într-o primă etapă, rezultatul pe care ALDE şi PSD îl vor obţine la europarlamentare şi va da startul oficial al alegerilor prezidenţiale din toamnă. Şi un alt efect al deznodămintelor din perioada imediat următoare poate fi şi diminuarea artificială a dezvăluirilor care privesc trecutul de procuror comunist la Penitenciarul Aiud al actualului procuror general Augustin Lazăr.
Săptămâna aceasta, la Palatul Cotroceni, sunt organizate consultări cu partidele politice parlamentare, în vederea organizării referendumului consultativ prin intermediul căruia Klaus Iohannis intenţionează să scoată, la alegerile din 26 mai, cât mai multă lume la vot, sub pretextul răspunderii acestora şi la două întrebări pe care Cotroceniul le va adresa, la referendumul pe care îl va organiza, pe chestiuni de justiţie. Întâmplător sau nu, referendumul lui Iohannis intră în linie dreaptă concomitent cu două evenimente foarte importante care se vor derula succesiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Primul eveniment are loc chiar astăzi, 8 aprilie, la Completul de 5 judecători, care trebuie să pronunţe decizia finală în dosarul în care DNA îl acuză pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, de mărturie mincinoasă şi în care, în 22 mai 2018, liderul ALDE a fost achitat de completul de trei judecători, pentru că fapta nu există. La momentul în care se aştepta decizia pe fond, procurorii, conduşi atunci de Laura Codruţa Kovesi, precizau în faţa instanţei că “apreciem că dincolo de orice dubii rezultă săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă pentru care solicităm condamnarea la pedeapsa cu trei ani cu executare. Pedeapsa de trei ani e cea mai potrivită pentru a satisface scopul". Aprecierea DNA, în acest caz, însă, a fost una care nu i-a convins pe magistraţi.
DNA a apelat la decizia instanţei de fond la Completul de 5 judecători, apelul începând să se judece la 18 noiembrie. Preşedintele completului, celebrul Iulian Dragomir, a formulat declaraţie de abţinere, însă aceasta a fost respinsă. Ulterior, în 25 februarie, instanţa a admis mai multe probe cu înscrisuri solicitate de DNA, dar şi audierea unor martori, printre care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic, Dan Motreanu sau Victor Ponta, respingând, totodată, cererea lui Călin Popescu Tăriceanu de emitere a unor adrese către DNA Central şi Serviciul teritorial Braşov. O lună mai târziu, în 25 martie, instanţa a anunţat că a rămas în pronunţare pentru astăzi, 8 aprilie 2019.
Instanţa ar trebui să se pronunţe în dosarul lui Tăriceanu
Tăriceanu şi verdictul în dosarul în care a fost achitat pe fond, dar pentru care procurorii insistă că trebuie să fie condamnat la trei ani de închisoare cu executare, reprezintă miza secundară a acestei perioade electorale. Miza cu adevărat importantă, atât pentru sistem, cât şi pentru Klaus Iohannis, are toate şansele să se materializeze lunea următoare, pe 15 aprilie, sau, aşa cum afirmă surse avizate, “până pe 1 mai 2019”. Şi anume Liviu Dragnea.
Un alt complet de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va lua în discuţie, pe 15 aprilie, apelurile formulate de Liviu Dragnea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul numit “Angajările fictive de la DGASPC Teleorman”, împotriva hotărârii pronunţate, în 21 iunie 2018, de Completul de 3 de la ÎCCJ, când liderul PSD a primt o condamnare de 3 ani şi şase luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Dragnea a fost achitat, atunci, pentru instigare la fals intelectual, motiv pentru care şi DNA a atacat soluţia instanţei de fond, cu apel. Totodată, instanţa de fond a anulat, anul trecut, suspendarea executării pedepsei de doi ani de închisoare pe care Dragnea a primit-o, definitiv, în 2014, în dosarul Referedumului din 2012, contopind pedepsele.
Miza este cu adevărat uriaşă. Unul dintre avocaţii din dosar, al cărui nume nu-l vom dezvălui, a precizat, pentru “Jurnalul”, că, la ultimul termen care a avut loc, în 18 martie, judecătorii au lăsat să se înţelegă că procesul se apropie de final. “Ne-au spus ca, la termenul din 15 aprilie, să venim pregătiţi să punem concluziile. Asta înseamnă că instanţa intenţionează să rămână în pronunţare, iar verdictul să fie dat la un termen ulterior, dar până în data de 1 mai”. Întrebat în legătură cu pronosticul său în ceea ce priveşte soluţia care va fi dată, avocatul s-a arătat extrem de rezervat. “La cum am putut constata din atitudinea completului de judecată, putem bănui cam ce linie va fi adoptată în acest apel”, a precizat acesta.
Avocaţii lui Dragnea au fost notificaţi să se pregătească
Totuşi, dosarul lui Liviu Dragnea are toate şansele reale să cunoască o întorsătură spectaculoasă. Completul de judecată a fost notificat de către apărare cu o excepţie privind nelegala judecare a cauzei, pe fond, întrucât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încălcat prevederile Legii nr. 78/2000, deoarece nu a alcătuit completuri specializate să judece, pe fond, dosarele care privesc săvârşirea infracţiunilor de corupţie, aşa cum se întâmplă la Tribunale şi la Curţile de Apel, care respectă prevederile imperative ale legii.
Această excepţie a fost invocată tot la termenul din 18 martie, însă membrii completului de judecată au refuzat să se discute în acea şedinţă despre această excepţie, invitând avocaţii să depună înscrisurile la dosar. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie încearcă să scape de această problemă, pentru că, altfel, nu doar dosarul lui Liviu Dragnea ar fi aruncat în aer, ci toate dosarele de corupţie, judecate cu încălcarea legii, pe fond, la Înalta Curte, ar putea fi puse sub semnul întrebării.
Avocaţii din dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman” au cerut anularea sentinţei de condamnare pe fond şi rejudecarea cauzei, de la început, de către un complet de judecată alcătuit potrivit legii. Cu toate acestea, conducerea ÎCCJ este de părere că excepţia invocată nu stă în picioare, deoarece, la nivelul acestei instanţe, toţi judecătorii de penal sunt “specializaţi în infracţiuni de corupţie”, făcând, în mod artificial, paralela între “completuri de judecată specializate”, aşa cum prevede Legea nr. 78/2000, şi “judecători specializaţi”.
Curtea Constituţională poate arunca, din nou, în aer ÎCCJ
Planul ÎCCJ de a “pune batista pe ţambal” în scandalul completurilor specializate a fost, însă, zădărnicit de intervenţia vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, care, în îndeplinirea atribuţiilor de preşedinte delegat al acestei instituţii, a formulat, în data de 25 martie, o sesizare privind existenţa unui nou conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte – ca emitent al Legii nr. 78/2000, în cuprinsul căreia se prevede obligativitatea pentru toate instanţele judecătoreşti din România să alcătuiască completuri de judecată specializate pe infracţiuni de corupţie, în vederea analizării, pe fond, a dosarelor de corupţie, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, care, prin Colegiul său de Conducere, a încălcat această prevedere imperativă, începând cu anul 2003.
Conflictul juridic de natură constituţională a fost înregistrat, la Curtea Constituţională, în data de 25 martie, având numărul 642E/2019 şi va fi analizat, în şedinţă public, pe data de 10 aprilie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin semnătura preşedintelui Cristina Tarcea, a emis CCR un punct de vedere al instituţiei, prin care, pe de o parte, susţine inadmisibilitatea cererii, pe motiv că ea a fost formulată de o persoană care nu îndeplinea, decât prin delegare, funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, şi, pe de altă parte, pe fond, invocând că ÎCCJ se poate autoderoba de la prevederile legale, sub imperiul faptului că toţi judecătorii de penal sunt specializaţi să judece cauze de corupţie.
În replică, Florin Iordache atrage atenţia că, la ÎCCJ, se fac confuzii între lege organică şi regulamentul de organizare şi funcţionare, aceeaşi atitudine având-o şi în chestiunea privind Completurile de 5 judecători, constituite, de asemenea, în mod nelegal până la sfârşitul anului trecut. Pe de altă parte, Iordache susţine că Tarcea “scrie poezii la Curtea Constituţională”, întrucât “Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede că vicepreşedintele delegat primeşte prin delegare toate atribuţiile preşedintelui, atunci când acesta le deleagă”.
Cristina Tarcea şi Florin Iordache vor avea ocazia să stea faţă în faţă, pe data de 10 aprilie, la Curtea Constituţională, unde fiecare dintre ei va urma să susţină punctele de vedere ale instituţiilor pe care le reprezintă în acestă chestiune.
Scenarii previzibile în cazul unor verdicte de condamnare
Din toate elementele prezentate rezultă o miză fără precedent care se joacă în aceste două săptămâni. Dacă, prin absurd – având în vedere lipsa probelor din dosarul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite apelul procurorilor şi liderul ALDE va primi condamnare, atunci majoritatea parlamentară va fi semi-decapitată în pragul alegerilor. Iar, dacă, tot prin absurd, Curtea Constituţională nu va admite existenţa unui conflict juridic de natură constituţională şi obligaţia ÎCCJ de a respecta Legea 78/2000 în chestiunea completurilor specializate, atunci urmează ca şi cealaltă jumătate a coaliţiei de guvernare să se afle într-un pericol iminent. Există şi posibilitatea teoretică a neluării unei decizii la CCR până pe data de 15 aprilie, când are loc termenul limită din dosarul lui Liviu Dragnea.
Un verdict nefavorabil în oricare dintre cele două dosare lasă partidele care alcătuiesc coaliţia fără lideri, ceea ce ar schimba toată configuraţia politică din Parlament, înainte de alegerile europarlamentare şi în debutul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.
În schimb, un verdict favorabil în ceea ce-l priveşte pe Călin Popescu Tăriceanu şi constatarea de către CCR a existenţei conflictului juridic de natură constituţională în chestiunea completurilor specializate ar anihila, cu totul, acest plan.
Presiunea pe care Iohannis o pune prin referendumul pe justiţie
Referendumul pe justiţie pe care Klaus Iohannis l-a anunţat, pentru data de 26 mai, se înscrie în acelaşi registru, având, practic, aceeaşi miză. În cazul achitării lui Liviu Dragnea în dosarul DGASPC Teleorman, liderul PSD ar rămâne, totuşi, cu achitarea din dosarul Referendumului din 2012. În acest caz, eventualul demers al Parlamentului de a graţia faptele de corupţie s-ar izbi, în opinia lui Iohannis, de poziţia electoratului. Acelaşi lucru s-ar întâmpla şi în eventualitatea în care liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ar primi o condamnare, chiar şi cu suspendare.
Iohannis îşi ia, astfel, şi o măsură de precauţie, în caz că niciunul dintre oponenţii săi politici nu va fi condamnat până la sfârşitul acestei luni, tot cu ajutorul referendumului, având în vedere cea de-a doua temă, cea referitoare la interdicţia pentru Guvern de a emite Ordonanţe de Urgenţă în domeniul politicii penale. Ambele chestiuni supuse dezbaterii fiind, de altfel, profund neconstituţionale.
În plan mediatic, pe de altă parte, orice verdict de condamnare, la acest nivel, va avea ca efect sontat şi diminuarea dezastrului de imagine în ceea ce-l priveşte pe procurorul general al României, Augustin Lazăr, devoalat ca având, în CV-ul său, un trecut de procuror comunist, delegat la Penitenciarul Aiud, activitate din care a pactizat cu torţionarii şi a refuzat punerea în libertate a disidentului anticomunist Iulius Filip.
Achitat, la fond, pentru mărturie mincinoasă, Călin Popescu Tăriceanu aşteaptă, în această perioadă, verdictul final la ÎCCJ.
Avocaţii din dosarul lui Dragnea se aşteaptă la o soluţie definitivă după 15 aprilie, dar nu mai târziu de 1 mai. Lupta se dă, pe 10 aprilie, la Curtea Constituţională.
