Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ascensiunea partidului înfiinţat de Nicuşor Dan şi legea care prevede înfiinţarea unui partid politic cu doar trei membri le-a dat curaj formaţiunilor anti-sistem. Apărute pe ultima sută de metri înaintea alegerilor parlamentare, noile partide promit că vor schimba radical clasa politică dacă românii le vor acorda votul de încredere la parlamentare.
Ultima apariţie pe scena politică, partidul lui Marian Munteanu - Alianţa Noastră – visează la un scor între 8 şi 13% la alegerile parlamentare. Ideologic şi doctrinar, partidul lui Munteanu se declară unul “democratic, patriotic, conservator” şi îşi propune “să vindece România”, să apere familia românească, pământul şi resursele ţării. Revenit în prim-plan odată cu propunerea PNL pentru Primăria Capitalei, liderul Pieţei Universităţii din anii `90 va candida pentru un loc în Senat, la Bucureşti. “Ne propunem un rezultat care să ne îngăduie o prezenţă semnificativă în Parlament. Cred că un procent care să fie undeva la 8% - 13% ne va permite să impulsionăm activitatea Parlamentului, să îl scoatem din letargia în care zace, să oferim un punct de vedere ferit de abordările fie populiste, fie propagandistice, fie superficiale”, a explicat Marian Munteanu. Abia lansată, Alianţa Noastră va candida pe cont propriu la parlamentare, fără alianţe cu alte partide, iar în luna septembrie îşi va organiza structurile din teritoriu şi va definitiva programul partidului.
Apare un nou PD
O altă formaţiune admisă la Tribunalul Bucureşti este Partidul Democrat, condus de Viorel Rînghilescu şi Dorel Haraga. Fără vreo legătură cu defunctul PD, desprins în anii `90 din FSN-ul mamă sub conducerea lui Petre Roman, noul partid se proclamă adevăratul PD, născut de fapt în decembrie 1989. “Răspunsul autorităţilor, reprezentate pe atunci de către CFSN şi FSN, a fost tentativa de asasinare a fondatorilor acestui partid politic. Salvaţi atât de refuzul Armatei de a executa ordinele primite în acest sens, cât şi de intervenţia presei din străinătate, fondatorii Partidului Democrat au apucat să declare oficial înfiinţarea acestui partid politic”, susţin fondatorii PD-ului de azi. De altfel, în anul 2006, Viorel Rînghilescu a intrat în conflict cu președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, referitor la paternitatea Partidului Democrat. Ideologic, noul PD este un partid de centru-stânga, social-democrat, “care respectă şi încurajează valorile Creştine”.
Lupul dacic pe steag
Abia apărut pe scena politică este şi partidul Forţa Românească, care îşi propune să “elimine pârghiile de dominație autocrate și oligarhice, de constituire de grupuri de interese politice și economice corupte”. Noua formaţiune militează pentru un Parlament restrâns, redus la 300 de membri, interzicerea traseismului politic şi adoptarea unei forme de democraţie directă prin care democraţia să coboare la nivelul electoratului, iar orice iniţiativă a Parlamentului să poată fi contestată prin referendum de cetăţeni. În statutul partidului, Forţa Românească mai propune limitarea numărului de mandate de parlamentar la cel mult două, renunţarea la imunitatea senatorilor şi deputaţilor în faţa Justiţiei, dar şi “acordarea unei prime de participare pentru electorat, pentru a stimula participarea la vot”. În acelaşi program, FR critică în programul politic “iredentismul maghiar care încearcă schimbarea, în cadrul Constituţiei româneşti a principiului statului unitar şi afirmarea statului federativ compus” şi propune interzicerea formaţiunilor pe criterii etnice. Noul partid mai are o idee: lupul-dacic să înlocuiască acvila ca stemă naţională şi să apară pe steagul ţării.
Marian Munteanu, preşedinte Alianţa Noastră: „Am înţeles că domnul preşedinte de la Uniunea Salvaţi Bucureştiul a refuzat postul de viceprimar. Păi, atunci stau şi mă întreb de ce le-a promis bucureştenilor că salvează Bucureştiul, dacă refuză o pârghie instituţională prin care poate să le reprezinte interesele?”
