Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Programul electoral prin care Codruț Olaru, general de brigadă încadrat la Parchetul General, dorește să ajungă membru CSM, conține un pachet de propuneri prin care statutul procurorilor și instituțiile acestora să fie cu mult întărite. Aflăm din ,,Proiectul Olaru” că în Ministerul Public, la 1 martie 2016, erau în activitate 3 258 persoane - personal asimilat, personal auxiliar de specialitate, specialiști antifraudă ș.a. care deserveau activitatea celor 2.956 posturi de procuror. ,,Divizia” Ministerului Public, aflat sub conducerea Ministerului Justiției, avea în total un efectiv de 6.184, din care 709 erau posturi vacante.
Înțelegem din această statistică faptul că structurile specializate - DIICOT și DNA -, deși au rezervate doar 479 de posturi de procurori (16 la sută din totalul acestora), activitatea lor este supraexpusă și mediatizată cu mult peste numărul de dosare aflate în lucru și rezolvate prin rechizitorii trimise spre instanțe. Lor se adaugă și crema procurorilor de la Parchetul de pe lângă ÎCCJ (141 de posturi, din care doar 76 au activități legate de dosare în cercetare). Codruț Olaru propune însă o ,,discriminare pozitivă” în cadrul viitorului CSM pentru aceste parchete specializate, cele mai apropiate de factorul politic - Executiv sau de serviciile de informații. Astfel, rolul reprezentantului PÎCCJ ,,devine unul major”, în viziunea lui Olaru, un șef al celor cinci procurori aleși în CSM, deoarece ,,orice atitudine singulară, necoordonată (...) poate genera erori de sistem, greu de remontat ulterior”.
Model DNA, extins la DIICOT
Pentru a fi mai aducător de voturi, proiectul este atractiv bazinului electoral ”prin suplimentarea numărului de locuri procurorilor din cadrul PÎCCJ, pe seama unui loc ,,tăiat” de la parchetele de pe lângă tribunale. Caracterul elitist al propunerii generalului Olaru este evident. În acest caz, sistemul de voturi pentru alegerea membrilor CSM apare ca împrumutat de la ,,colegiile” desemnate după starea averii cetățenilor din Scrisoarea pierdută a lui Caragiale. Pentru că procurorii din DIICOT sunt cei mai numeroși în ,,colegiul” de elită, Olaru pedalează în program și pe o discriminare anterioară a autorităților faţă de structura pe care a condus-o după arestarea Alinei Bica. El pledează că este ,,absolut necesar, legislativ și funcțional ca DIICOT să beneficieze de aceeași susținere instituțională ca și DNA”. În plus, și ,,parchetele militare trebuie reorganizate într-o structură specializată, similară ca format cu structurile specializate deja existente - DIICOT sau DNA”, propune Codruț Olaru.
Concurenți pentru locul dorit de general
Programul lui Olaru, care vrea să impună în opinia noastră o ,,Republică a procurorilor”, intră în concurență cu propunerile altor candidați din parchetele de elită. Paul Dumitru (DNA) este ,,recomandat” de ,,scalpul” lui Relu Fenechiu; Romulus Varga se află în zbateri cu dosarul Hexi Pharma, pornit de la isteria declanșată de anchetele lui Tolontan ale cărui ,,dezvăluiri” se diluează în probele concrete și obiective ale analizelor de laborator. Alina Albu pare outsider, dar dosarul Clămparu o recomandă cu realizări profesionale clădite din anchete grele.
Șefi la DIICOT cu trasee diferite. Olaru a știut pe cine nu trebuie să contrazică și a ajuns general activ. Bica a fluierat în biserică și a fost degradată.
