România - „campioană absolută” la CEDO

Datele statistice difuzate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului plasează România din nou pe un loc de frunte într-un clasament neonorant. În debutul anului 2018, se află spre judecare la instanța de la Strasbourg 9.900 de cereri depuse de cetățeni români, ceea ce dă țării noastre statutul de campioană absolută la CEDO. Cererile acceptate din România arată că aproape 20 la sută din capacitatea Curții este alocată în acest an problemelor care au rădăcina în sistemul judiciar românesc.

Augustin Lazăr, procurorul general al României, a fost prezent la Strasbourg în 26 ianuarie, la deschiderea solemnă a activității pe acest an a CEDO. A putut afla astfel, între primii, starea respectării drepturilor omului din România, așa cum este ,,prinsă ” în statisticile oficiale ale Curții. În comunicatul Ministerului Public, difuzat la întoarcerea la București, în 29 ianuarie, nu suflă o vorbuliță despre plasarea României în fruntea topului de cereri acceptate de CEDO. Turneul lui Augustin Lazăr în Franța este prezentat ca o succesiune de strâns mâini și poze cu oficialități, fără a face măcar o aluzie la starea sistemului din care face parte, ca alimentator de probleme legate de drepturile omului, des încălcate de procurori și organele de cercetare penală. Cele 9.900 de cereri admise, care urmează să fie judecate, reprezintă 17,6 la sută din totalul celor 56.250 de cereri aflate la CEDO pentru soluționare, primite de la cetățenii statelor membre ale Consiliului Europei. Acesta este un record pentru România, depășind substanțial numărul de apeluri de competența CEDO care sunt înregistrate, la începutul anului 2018, din Rusia (7.750), Turcia (7.500), Ucraina (7.100), ţări cu o populație mult mai mare.

1.352 violări ale drepturilor omului

CEDO a difuzat, ca de obicei la început de an, un bilanț al violării Cartei Drepturilor Omului în fiecare dintre cele 47 de țări membre ale Consiliului Europei. Statistica are recenzate cazurile calificate de CEDO începând cu anul 1959 prin sentințe definitive. România se află și aici cu un număr semnificativ de cazuri de violare a drepturilor omului – 1.352 în perioada 1959-2017, fiind pe locul 4, după Turcia – 3.386 cazuri, Italia – 2.382, Federația Rusă – 2.253. De menționat că România este în jurisdicția CEDO doar din octombrie 1993, când a aderat la Consiliul Europei. Regimurile represive, cu sisteme judiciare care nu asigură respectarea drepturilor fundamentale ale omului, între care dreptul la procese corecte sau condiții minime în spațiile de detenție, sunt în atenția CEDO, care impune și un regim sancționatoriu de avertizare. Modificarea legilor Justiției din România și dezbaterile la Codul Penal au în vedere și recomandările CEDO pentru descongestionarea penitenciarelor, dezincriminarea unor fapte penale, modalități alternative de executare a pedepselor.

Supraaglomerarea penitenciarelor și decizia-pilot

Augustin Lazăr a adoptat politica struțului, tăcând adânc după întâlnirea cu Guido Raimondi, președintele CEDO. Raimondi s-a referit însă distinct la situația din România în conferința de presă din 25 ianuarie de la Strasbourg, declarând că ,,este vorba aproape în exclusivitate de problemele legate de suprapopulația carcerală”. Oficialul CEDO a amintit de vizita recentă făcută la Strasbourg de ministrul român al Justiției, care a prezentat planul de acțiune pentru reducerea populației din penitenciare, făcut în urma deciziei-pilot din 25 aprilie 2017. Tudorel Toader a informat parlamentarii din Comisiile juridice la audierile pentru obținerea unui nou mandat ministerial că în urma recursului compensatoriu au fost eliberați din penitenciare 4.458 deținuți, rata de recidivă fiind sub 1 la sută.