Şpagă anuală record, în dosarele DNA

Românii au dat şpagă anul trecut 431 de milioane de euro, sumă echivalentă cu cea prevăzută pentru programul de finanţare a drumurilor publice pe trei ani. Bilanţul DNA pentru anul 2015 arată că activitatea instituţiei a crescut semnificativ, iar în viitor se doreşte o colaborare şi mai bună cu toate instituţiile statului, dar şi cu mediul privat.

Direcţia Naţională Anticorupţie este în topul încrederii în instituţiile publice din România, cu 61%, dar activitatea procurorilor anticorupţie trebuie să fie intensificată în viitor, arată concluziile bilanţului DNA, prezentat ieri de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi. „Există sectoare în domeniul achiziţiilor publice în care corupţia este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plăţile aferente contractelor sunt condiţionate de primirea unor sume de bani mascate prin înţelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupţie au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcţionarilor sunt obţinute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracţiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiţii publice intră în buzunarele funcţionarilor corupţi”, a declarat Kovesi. Anul trecut au fost trimişi în judecată peste 1.250 de inculpaţi pentru fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu. „Au fost trimişi în judecată de cinci ori mai mulţi miniştri şi parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înfiinţarea DNA", a mai spus Kovesi. În 2015 numărul trimiterilor în judecată faţă de cei care administrează fonduri din bugetul public s-a triplat faţă de anul precedent şi au fost deferiţi justiţiei peste 100 de primari şi preşedinţi de consilii judeţene.

Prezent la evenimentul de ieri, premierul Dacian Cioloş a încurajat lupta anticorupţie şi a asigurat DNA că va majora sprijinul financiar al statului pentru instituţie. „Este important ca în perioada următoare România să dedice mai multe resurse măsurilor de prevenire a corupţiei, de promovare a integrităţii şi a educaţiei juridice în toate straturile societăţii, pornind de la cel mai înalt nivel. Nu întâmplător s-a considerat integritatea drept un criteriu esenţial şi în desemnarea conducerii parchetelor şi doresc să reconfirm că împărtăşesc pe deplin această perspectivă. Avem nevoie să dăm exemple pozitive şi să facem din integritate şi competenţă regulile jocului în administraţia publică. Este evident însă că aceste obiective nu pot fi atinse dacă sectorul public este afectat de clientelism şi corupţie”, a declarat premierul, la bilanţul DNA. Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat că o va propune la reînvestire ca şef al DNA pe Laura Codruţa Kovesi. „Ca ministru al Justiţiei, înţeleg să iau act de performanţa susţinută a DNA, să-mi asum funcţia pe care o am şi să aplic dispoziţiile legii, prin propunerea de reînvestire a procurorului-şef al DNA”, a precizat ministrul.

Lupta împotriva corupţiei nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum. Preşedintele Klaus Iohannis

DNA va trebui să rămână un jucător concentrat în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate. Preşedintele Klaus Iohannis

Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a anunţat că în 2015 aproape 500 de persoane cu funcţii de conducere au fost trimise în judecată, ceea ce reprezintă o creştere cu 30% faţă de anul precedent. Activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori, care au avut peste 14.700 de participări în şedinţe de judecată. Instanţele au condamnat definitiv peste 970 de inculpaţi trimişi în judecată de DNA.