Bihor: Prima rețea de peșteri din România s-a realizat în Munții Pădurea Craiului

Prima reţea de peşteri speoturistice din România s-a realizat în Munţii Pădurea Craiului, printr-un proiect de conservare prin valorificare turistică, cu sprijin elveţian, de către Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

'Speoturismul înseamnă turism speologic specializat, adică nu este acel turism cu infrastructură pentru turism de masă, ci este un tip de turism care se face parcurgând peştera cu echipament special, cu hamuri, căşti, lonje, nefiind iluminată, un turism de aventură. Cu sprijinul ghizilor care vor oferi informaţii de specialitate, omul va ieşi din peşteră, sperăm noi, mai conştient de faptul că peştera este un mediu unic, minunat, care trebuie protejat,' a declarat luni, într-o conferinţă de presă, Andrei Acs, coordonator de proiect.

Reţeaua cuprinde, în prezent, zece peşteri din comunele Roşia şi Şuncuiuş, printre care şi celebra Peştera Vântului, cea mai lungă din ţară, cu peste 42 de km.

Peşterile, unele de clasă A - precum Vântului sau Ciur Ponor, majoritatea de clasa B sau C, au fost alese şi stabilite în trei categorii de dificultate, sub genericul 'descoperă, experimentează şi explorează'.

Potrivit lui Paul Iacobaş, preşedintele CAPDD, peşterile speoturistice de iniţiere sunt Doboş şi Grueţ, pentru cei cu oarecare experienţă: Bătrânului, Osoi, Moanei şi Gălăşeni şi cele mai 'tari', cu lacuri şi râuri subterane, cascade, puţuri verticale: Ciur-Ponor, Vântului, Craiului, Hârtopul Bonchii.

Intrarea în aceste peşteri va presupune, pe lângă echipament adecvat, şi o pregătire fizică şi psihică a vizitatorilor, inclusiv capacitatea de a învăţa de la ghizi tehnici de parcurgere a traseelor.

Numărul celor şase ghizi existenţi va fi mărit în toamnă, când centrul va organiza primul curs de ghizi în speoturism din România, pentru care CAPDD a reuşit să se acrediteze ca formator.

'Ghidajul în peşteri nu se referă doar la a-l conduce pe turist dintr-un punct în altul în siguranţă, ci implică multe cunoştinţe despre conservare subterană, de biologie, de geologie pe care ghidul le transmite vizitatorilor, pentru ca acesta să plece acasă cu alte păreri sau mai multe informaţii despre mediul subteran şi natură, în general,' a spus Paul Iacobaş.

Peşterile din reţea vor putea face, în continuare, obiectul cercetărilor speologice, însă speologii fi nevoiţi să obţină o autorizare din partea administraţiei.

Potrivit lui Andrei Acs, ideea generală a proiectului a fost de a conserva şi valorifica zece peşteri din Pădurea Craiului, aflate într-o stare mai mare sau mai mică de degradare în urma vizitelor necontrolate care se făceau acolo înainte ca acest centru să preia în administrare situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede-Pădurea Craiului.

'Speoturismul este una din nişele cu care Pădurea Craiului poate ieşi în lumea bună a destinaţiilor de turism şi care să o diferenţieze faţă de alte destinaţii de excepţie precum Retezat, Maramureş, Delta Dunării. Ţintim acum piaţa internă şi Ungaria, dar încet o să vizăm Cehia, Polonia, Austria, Germania, toată Europa centrală şi de est, să aducem turişti specializaţi. În cel mult zece ani, vom deveni o destinaţie de excelenţă în Europa. Mai avem de lucru la partea de ghizi şi la cazări, dar se vor rezolva. Vrem să ajungem acolo că, dacă spui Pădurea Craiului în Viena, la un târg de turism, lumea să zică: Ah, ăia cu peşterile!' a mai spus Paul Iacobaş.Proiectul are o valoare totală de 84.387 franci elveţieni şi a fost finanţat prin intermediul Contribuţiei Elveţiei pentru Uniunea Europeană Extinsă. AGERPRES