Urmașul lui Badea Cîrţan a ajuns primar după trei încercări, în comuna sibiană Cîrţişoara

Stră-strănepotul lui Badea Cîrţan, Vasilică Sorin Cîrţan, membru al Partidului Social Democrat, a reuşit să ajungă primar al comunei Cîrţişoara, după ce a candidat pentru această funcţie de trei ori.

Inginerul Vasilică Sorin Cîrţan, în vârstă de 37 de ani, a fost în ultimii patru ani viceprimar al comunei în care se află şi astăzi o pereche din opincile cu care Badea Cîrţan a făcut pe jos drumul până la Roma, ca să vadă Columna lui Traian.

Întrebat de corespondentul AGERPRES dacă Badea Cîrţan ar fi fost mândru să ştie că un stră-strănepot de al său a ajuns primarul comunei, Vasilică Sorin Cîrţan a răspuns afirmativ. "Mi-am propus mai multe obiective, important este să vedem ce pot realiza. Nu vreau să fac promisiuni, vreau să realizez ceva, ce-i mai bun pentru Cîrţişoara şi pentru cîrţişoreni", a declarat Vasilică Sorin Cîrţan.

Acesta va conduce comuna renumită în România şi în străinătate, datorită lui Gheorghe Cîrţan (Badea Cîrţan), cel în cinstea căruia există şi un muzeu care-i poartă numele. Aici turiştii găsesc una din perechile de opinci purtate de Badea Cîrţan în drumurile sale până la Roma pe jos, dar şi cărţi aduse în desagi de acesta.

Stră-strănepotul Vasilică Sorin a ajuns primar la 37 de ani, în timp ce Badea Cîrţan la 45 de ani a ajuns la Viena, unde a văzut lucrarea lui Gheorghe Şincai, "Hronicul românilor şi a mai multor neamuri", iar lectura acestei cărţi i-a însufleţit dorinţa de a confirma adevărul istoric prin probe concrete. L-a cunoscut şi pe profesorul V.A. Urechia, preşedintele "Ligii Culturale a tuturor Românilor", care i-a recomandat să citească Titus Livius.

După aceste lecturi, Badea Cîrţan a vrut să o vadă pe "mama Roma şi mormântul tatălui Traian". Şi-a dus visul la îndeplinire, după o călătorie de 4.000 de kilometri, pe traseul Sebeş-Deva-Arad-Budapesta şi apoi Viena-Salzburg-Udine-Veneţia-Florenţa-Roma. A depus la baza Columnei pâine, sare, şi o brazdă de pământ din Transilvania. S-a reîntors de două ori la Roma, dar nu a putut ajunge în Spania, pentru a cunoaşte întreaga familie latină. Prin călătoriile sale spre Roma, dar şi prin cele de peste munţi, purtând în desagi cărţi româneşti, Badea Cîrţan a fost asociat deseori imaginii "pelerinului românismului". A murit la 7 august 1911.