x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator O stradă de la naşu' Ciuhandu pentru fina Mârza

O stradă de la naşu' Ciuhandu pentru fina Mârza

de Mircea Opris    |    25 Ian 2010   •   00:00
O stradă de la naşu' Ciuhandu pentru fina Mârza

Fina Mihaela Mîrza a primit de la naşul-primar Gheorghe Ciuhandu un cadou incredibil: o stradă numai a ei, cu toate utilităţile necesare unui trai urban. Şefa Corpului de Control al primarului Timişoarei şi-a făcut o vilă în plin câmp, iar primăria a tras jumătate de kilometru de utilităţi pentru casa care se află la 550 de metri de singurul drum din zonă. Un calcul estimativ arată că racordurile şi drumul de peste jumătate de kilometru au costat minimum 300.000 de euro, bani despre care nu se ştie dacă au fost plătiţi şi de către cine.



Mihaela Mârza, şefa corpului de control al primarului Gheorghe Ciuhandu, fina aceluiaşi Gheorghe Ciuhandu, şi soţul ei, adjunctul Poliţiei Timiş pe probleme de pază şi ordine, şi-au tras o vilă în mijlocul câmpului, în prelungirea Străzii Grigore Alexandrescu. Pentru o singură casă, Primăria Timişoara a făcut o mare magie şi a extins reţelele de canalizare, apă şi curent cu încă jumătate de kilometru. Reprezentanţii Primăriei nu au putut da un răspuns clar pe banii cui s-au făcut lucrările, cine a plătit materialele şi manopera şi cine a instalat hidranţi pe marginea drumului, din aceia noi de care nu se găsesc nici măcar în faţa Primăriei. Tot municipalitatea a pietruit şi drumul până la imobil, pentru ca soţii Mârza să nu se murdărească pe pantofi sau să rămână împotmoliţi, până când, în primăvară, noua stradă creată pentru ei va fi asfaltată, cel mai probabil de Regia de Drumuri Municipale.

Pentru un confort deplin, Enel a montat stâlpi de curent, iar Aquatim-ul, altă companie la care Primăria are acţiuni, a pus în funcţiune hidranţii. Prin comparaţie, în aceeaşi  Timişoară a anului 2010 există încă străzi întregi cu iluminat public pe stâlpi de lemn şi fără hidranţi, cartiere cu drumuri înfundate şi fără canalizare, unde oamenii sunt inundaţi de patru-cinci ori pe an, cum ar fi uliţele din cartierele Kunz sau Plopi.

EXTREMĂ URGENŢĂ!
În general, pentru a obţine o autorizaţie de construcţie, un timişorean de rând care are toată documentaţia completă poate aştepta chiar mai mult de trei luni, asta dacă nu intervine la buzunarele unor funcţionari specializaţi în eliberarea rapidă a actelor. În acest circuit al eliberării de autorizaţii, PUZ-uri şi PUD-uri, sunt implicaţi şi câţiva consilieri municipali care mai fac şi ei un comision tot pentru a grăbi procesul de eliberare a avizelor din primărie. Dacă un timişorean simplu aşteaptă până la 120 de zile pentru o astfel de hârtie, soţii Mîrza Călin şi Mihaela au depus cererea de autorizaţie de construire la 3 februarie 2009 şi au primit autorizaţia semnată şi parafată în... 24 de ore, adică la 4 februarie 2009. Un record de viteză în procesarea actelor invidiat şi de funcţionarii Primăriei înfrăţite din oraşul Mulhouse, Franţa. Astfel, avizele şi aprobările pentru construirea casei şi implicit pentru drum şi utilităţi au primit avizele şi s-au executat cu viteza sunetului, dovadă fiind datele de pe documentele eliberate de Primărie, dar şi chitanţele plătite la Inspectoratul în Construcţii. Marile necunoscute care încă aşteaptă un răspuns din partea primarului Gheorghe Ciuhandu şi subalternilor săi de la Urbanism sunt data la care s-a făcut licitaţia pentru introducerea reţelelor de apă şi canal între Bulevardul Grigore Alexandrescu şi strada cu o singură casă, Cincinat Pavelescu. Aceleaşi întrebări se pun şi pentru iluminatul public al străzii pe stâlpi de beton, precum şi cine au fost executanţii şi care au fost valorile contractelor pentru aceste lucrări.

MISTERUL AUTORIZAŢIILOR
Misterul este unul total, din moment ce angajaţii Primăriei nu au găsit numerele autorizaţiilor pentru apă, canal, iluminat stradal şi drumul construit, pentru că aceste autorizaţii fie nu au fost eliberate niciodată, fie sunt bine dosite într-un sertar cu cheie in cabinetul primarului. În lipsa documentaţiei legale privind licitaţiile şi contractele cu executanţii, un inginer specialist în dezvoltare urbană a făcut un calcul estimativ pentru racordurile şi pentru drumul de peste jumătate de kilometru: minimum 300.000 de euro, bani despre care nu se ştie dacă au fost plătiţi şi de către cine. Toate acestea pentru o vilă cu parter, mansardă şi car port, în suprafaţă totală de 693 de metri pătraţi, cu o valoare declarată de numai 160.000 de lei. Rămâne de văzut cine o va controla pe şefa Corpului de control al Primăriei, dar şi cine vor fi purtătorii de epoleţi care îl vor întreba despre aceste lucruri pe soţul acesteia şi coproprietar al casei, adjunctul şefului IJP Timiş.

Consilier cu afaceri private

Un alt protejat al lui Gheorghe Ciuhandu este  Ciprian Cădariu, consilierul personal al primarului Timişoarei pe probleme de arhitectură. Tânărul consilier încalcă flagrant atât legea, cât şi statutul său, îmbinând fructuos funcţia de la primărie cu afacerile personale, evident în domeniul imobilar şi al construcţiilor. Bazându-se pe competenţa în tot ce înseamnă juridic, consilierul pe arhitectură a eliberat nu mai puţin de 16  certificate de urbanism, PUZ-uri şi PUD-uri pe care le-a eliberat diverşilor beneficiari prin SC AC Tectura SRL. El a prins gustul afacerilor cu instituţia la care este angajat în anul 2008, tocmai din calitatea de consilier personal al primarului. Evident, Ciprian Cădariu nu este străin de acţionariatul firmei AC Tectura SRL. Tot în ultimii doi ani, acelaşi consilier pe arhitectură a aplicat aceeaşi schemă cu comision pentru alte şase PUZ-uri şi studii de oportunitate, de această dată desfăşurată pe firma SC Arh Rom SRL, unde este asociată chiar mama sa, Tatiana Cădariu. Ciprian Cădariu a intrat astfel într-un crâncen conflict de interese, asortat cu un lobby, în traducere liberă trafic de influenţă, făcut pe lângă colegii funcţionari ai Primăriei care au fost nevoiţi sau cointeresaţi să îi dea diversele aprobări necesare, rapid şi fără mofturi, în caz de documentaţie incompletă.

300.000 de euro costurile minime pentru racordurile şi pentru drumul de peste jumătate de kilometru

5518-112159-mihaelamirzacopy.jpg

×
Subiecte în articol: observator