113 milioane de euro pentru Deva – Orăştie.

Autostrada Deva – Orastie a fost pe punctul de a pierde finantarea ISPA in valoare de 113 milioane de euro pentru cei 32 de kilometri. Pe 7 iunie, Comisia Europeana a aprobat extinderea termenului de eligibilitate a cheltuielilor pana la sfarsitul anului 2012. Potrivit Ministerului Transporturilor, decizia CE se fundamenteaza pe datele prezentate de partea ro­ma­na, prin care se confirma ca proiectul poate fi finalizat pana la 31 decembrie 2012. Contractul pentru executia celor 32 de kilometri este de 228,65 mi­lioane de euro, din care finantarea ISPA asigura 113,7 milioane de euro. Lu­crarile au fost demarate in aprilie 2011.

Initial, autostrada trebuia finali­za­ta in 2010, atat cat permiteau fondurile ISPA. Inca din 2000, CNADNR isi propunea ca, prin fonduri PHARE, sa demareze lucrari pentru centurile ocolitoare ale mai multor ora­se importante din tara, printre care: Pitesti, Sibiu, Deva – Orastie, Se­bes. In zece ani, compania a reusit sa termine doua: Pitestiul si Sibiul. Ce­lelalte doua orase, Deva si Orastie, suf­ocate de traficul de pe DN 7, unul dintre cele mai circulate drumuri din Ro­mania, au avut si ele cate un pro­iect care a fost predat companiei in 2001. Abia in 2004, CNADNR a reusit sa semneze fisele de aplicatie pentru varianta ocolitoare Deva – Orastie la standard de autostrada. In 2005, consultantul trimis de Comisia Europeana arata ca proiectul tehnic continea deficiente majore si trebuia revizuit. In 2006 era atribuit contractul de revizuire a proiectului tehnic in valoare de aproape 5.000.000 de euro firmei olandeze DHV Con­sul­tants/ADO, bani din care compania a platit in avans 1 milion de euro. In 2007, pe Deva – Orastie au fost subcontractate unele dintre serviciile de topografie si forajele tehnice. Ambele proiecte au fost platite cu suma de 200.000 de euro.

Potrivit raportului intrat in po­sesia Jurnalului National, atat consultantul, cat si CNADNR 's-au faultat' luni in sir in procesul de realizare a pro­iectului. Firma olandeza sustine ca nu a primit documentele necesare, iar CNADNR se plange de intar­zie­rea lucrarilor. De altfel, numai proiectul pe care consultantul trebuia sa il pre­dea a avut pana la 16 luni intar­zie­re! In acest moment, compania cere firmei DHV, cu tittul de despagubiri, o suma generoasa, intre 14 si 16 mili­oa­ne de euro. CNADNR sustine ca acestea sunt costurile suplimentare survenite in urma intarzierilor lu­crarilor. Factura cu multe zerouri a facut ca DHV sa dea la randu-i CNADNR in judecata si sa ceara 4 milioane de euro, procesul fiind pe rol.