Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intenţia DNA a înfiinţa un serviciu propriu secret este în discuţie publică. Deja s-au exprimat numeroase puncte de vedere care exprimă îngrijorarea faţă de transformarea DNA într-un “stat în stat”, o instituţie fără control, al cărui scop a fost în numeroase ocazii deturnat de ingerinţele politice. Deşi apare în rapoartele proprii de evaluare ca o instituţie imparţială, care îşi supralicitează meritele şi este privită excesiv de pozitiv în rapoartele MCV, opiniile din România “topesc” imparţialitatea DNA, care apare în ipostaza de braţ de fier care loveşte ţintit în adversarii lui Băsescu Traian.
Creşterea arsenalului de mijloace puse la dispoziţia DNA printr-un serviciu secret, care să dezvolte anchetele politice ordonate de persoane din afara instituţiei, este motivul principal de îngrijorare.
Nota de fundamentare pentru înfiinţarea acestui veritabil serviciu ascunde însă o uriaşă drenare de fonduri pentru funcţionarea noii structuri. Strecurată abil sub motivul “suplimentarea numărului maxim de posturi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, nota de fundamentare a respectivei hotărâri cuprinde mijloacele financiare alocate, care transformă DNA într-un turn de aur, cu un buget anual de neimaginat. Astfel, numai pentru cheltuielile de personal se alocă suplimentar, la nivelul unui an, 8.204.096 mii lei. Echivalentul în euro este de 1,86 miliarde euro! Dacă adăugăm şi bugetul pentru bunuri şi servicii, necesar “suplimentării numărului maxim de posturi”, statul român alocă peste 2 miliarde de euro!
Cifrele sunt afişate şi asumate de Ministerul Justiţiei, nu sunt rodul închipuirii jurnalistice! Cele 2 miliarde de euro urmează să asigure activitatea a 50 de ofiţeri – trecuţi în schemă cu gradul de comisar-şef, adică echivalentul, pe stil vechi al colonelului. Ce se intenţionează cu uriaşa investiţie programată să transforme DNA în cea mai luxoasă unitate de luptă anticorupţie din lume în care un colonel are un suport financiar de 40 de milioane de euro anual!? Anticorupţia naşte monştri financiari în România!
____________________________________________
Kodruţa Kovessi se pregăteşe să treacă în clasa nababilor bugetivori.
Proiectul HG pentru suplimentarea cu 50 de posturi a schemei DNA stabileşte cheltuieli exorbitante pentru această banală mişcare. Este în fapt o sporire a bugetului anual al DNA, de la circa 20 de milioane de euro la 2 miliarde de euro!
Creşterea de 100 de ori a bugetului DNA sub pretextul sporirii gradului de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni – motivul umflării schemei cu 50 de posturi – ascunde însă, în opinia noastră, alte scopuri. Nu poţi dezechilibra bugetul naţional, prin alocarea a mai bine de 1% din PIB pentru “dinamizarea” recuperării creanţelor.
Ciudata HG pare scoasă din arhivă, având suport în Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, gândită şi aprobată de Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, în scurtul lui mandat. O evoluţie a bugetelor alocate de DNA arată că din 2007, acestea au crescut – de la 66.143 mii lei, la 85.602 mii lei în 2013, după rectificare. Aceste sporuri constante, în ritm de circa 5% anual, au fost motivate de obiectivele impuse României de la Bruxelles şi asumate cu frenezie de regimul băsist. “Explozia” alocării de fonduri ale statului către DNA, va duce la o scădere a corupţiei? Nota de fundamentare care dă girul pentru fonduri suplimentare de circa 2 miliarde de euro anual trasează scopuri limitate: noile posturi vor servi la recuperări mai substanţiale din fraudele investigate de DNA. În 2012 instanţele au dispus confiscarea în cauze investigate de DNA a unor produse infracţionale în valoare de 107.365.000 euro. Dacă “investim” 2 miliarde de euro în cei 50 de colonei, statul îşi “scoate” banii cheltuiţi sau DNA se transformă într-o “gaură neagră” a bugetului, urmând să fie lichidată la cererea Fondului Monetar Internaţional?
O motivaţie suplimentară în “nota de fundamentare” este desfăşurarea unor operaţii proprii de filaj şi sub acoperire, aceasta fiind “condiţia esenţială pentru a creşte eficienţa activităţii de urmărire penală”. Asta nu mai ţine însă de recuperarea bunurilor corupţilor, scopul hotărârii de guvern, ci este o lărgire de activităţi cu ofiţeri proprii, filajul fiind făcut acum de poliţişti din structura Ministerului de Interne. Or, DNA se plânge de “riscuri cu privire la confidenţialitatea operaţiilor”, altfel spus de trădare. De aici necesitatea propriului serviciu secret al DNA. Cele 50 de posturi noi sunt repartizate spre serviciul de recuperare creanţe – 20 de ofiţeri de poliţie judiciară; serviciul de filaj – 12 ofiţeri şi serviciul investigare sub acoperire – 18 ofiţeri.
Un sediu separat pentru “acoperiţi”, 20 de autoturisme, echipamente IT şi tehnica de ascultare sunt incluse în necesarul de dotări. Hotărârea de guvern, concepută din 2012 a fi aplicată, are o estimare a impactului financiar pe 5 ani, începând din “anul curent 2012”. Vechitura a fost asumată şi prezentată ca “marfă nouă” în 2013, în septembrie, dar nimeni nu s-a sinchisit să o actualizeze.
Supunem aceste observaţii modeste la actul normativ pus în dezbatere Ministerului Justiţiei, care este pe cale să fie sărăcit pentru cuşca de aur destinată Codruţei Kovesi.
