Alertă alimentară. Pericol de botulism, după ce un bărbat a mâncat o conservă de pește preparată în casă

Medicii trag un important semnal de alarma dupa ce un bărbat din Iași a intrat în comă la scurt timp după ce a mâncat o conservă de pește preparată în casă, scrie Antena 3. 

Starea de sănătate a omului s-a agravat într-un timp foarte scurt, iar rudele au sunat la 112. Acesta este internat acum la secția de Terapie Intensivă. 

Medicii ne recomandă să fim extrem de atenţi la astfel de conserve deorece există riscul de botulism, o boală rară care poate fi fatală.

"E alertă de botulism alimentar. Un pacient de 62 de ani e în comă după ce a mâncat o conservă de pește contaminată cu Clostridium. Mare atenție la conservele preparate în casă!

Ce trebuie să ştiţi despre această boală:

1. Este rară dar mortală!!!.
2. Este produsă de cea mai puternică toxină bacteriană cunoscută.
3. Poate evolua în focare epidemice cu caracter sezonier. (în special după o perioadă mai lungă de depozitare a conservelor făcute în gospodărie).
4. Cele mai frecvente surse sunt conservele preparate necorespunzător în casă ce oferă condiţiile necesare pentru producerea şi transmiterea toxinei botulinice. Conservele închise, fără aer, incorect sterilizate, permit ca sporii acestei bacterii anaerobe - Clostridium botulinum - să contamineze, să germineze şi să producă neurotoxine. Şi fructele, legumele, carnea de vită şi peştele pot deveni surse de botulism atunci când nu sunt respectate regulile individuale de igienă.
5. Produsele din comerţ pot produce ocazional epidemii dar multe dintre acestea se datorează mai ales depozitării, utilizării sau manipulării neadecvate făcute de cumpărător.
6. Toxina poate fi inactivată cu uşurinţă prin prepararea uzuală a alimentelor (fierbere). Este suficientă expunerea la temperatura de 100°C timp de 10 minute.
7. Sporii sunt însă foarte rezistenţi la caldură (necesitând pentru inactivare expunere la 120°C) ca în sterilizarea cu aburi sau în oalele cu presiune.
8. Botulismul transmis prin alimente debutează brusc, de obicei la 18-36 de ore după ingestia de toxine. Perioada de incubaţie poate varia între 4 ore şi 8 zile.
a) Caracteristică este paralizia simetrică, descendentă, ce se manifestă prin diplopie (vedere dublă), disartrie (tulburări de vorbire) şi/sau disfagie (dificultate la înghiţit); apoi progreseaza, deseori rapid, de la nivelul capului, cuprinzand gâtul, braţele, toracele şi membrele inferioare şi poate duce la insuficienţă respiratorie şi deces. Ptoza palpebrală (căderea pleoapelor) este frecventă şi la jumatate din pacienți se observă pupile dilatate sau fixe.
b) Greaţa, vărsăturile şi durerile abdominale pot aparea înainte sau după debutul paraliziei iar constipaţia şi retenţia de urină fac parte adesea din tabloul clinic.
c) Sunt frecvente simptome ca ameţeala, vederea încetoşată, gura uscată şi uneori durere şi uscaciunea în gât. Pacienţii sunt în general alerţi şi orientați, însă pot fi şi somnolenţi, agitaţi şi anxiosi.
d) De obicei febra lipsește.
9. Nu temporizaţi prezentarea la spital atunci când la 18-36 de ore după consumul de alimente conservate în casă, insuficient preparate termic, apar semnele de paralizie simetrică progresivă descendentă, fără febră sau afectare senzorială.
10. Primul ajutor constă în depurarea toxinei şi eventual suport vital de bază. Antitoxina reprezintă tratamentul de elecţie", a scris Tudor Ciuhodaru pe Facebook.