Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comisiile de apărare din Senat şi Camera Deputaţilor au trimis ieri o scrisoare Birourilor Permanente ale celor două Camere, în care spun că este necesară achiziţionarea de avioane multirol "care să servească îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Strategia naţională de apărare". Fără să pledeze în favoarea vreunui producător de avioane de luptă, parlamentarii din cele două comisii recomandă Guvernului doar "să acţioneze pe baza legislaţiei în vigoare" şi "pe baza transparenţei şi competitivităţii". Scrisoarea, destul de evazivă, este rezultatul audierilor pe care senatorii şi deputaţii din cele două Comisii le-au avut cu producătorii de avioane şi reprezentanţi ai MApN, din cursul sesiunii parlamentare trecute. În faţa aleşilor s-au prezentat reprezentanţii SAAB, Alenia, dar nu şi cei ai Lockheed Martin, producătorii F 16, preferaţi de CSAT. Toate discuţiile din comisii au fost generate de memorandumul MApN privind decizia de a se achiziţiona 24 de avioane multirol F 16 Block 25 în uz, memorandum care fusese trimis Parlamentului, după o hotărâre a CSAT.
Preşedintele Comisiei de apărare din Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, a declarat pentru Jurnalul Naţional că parlamentarii s-au limitat doar la a spune că este "necesară" înzestarea armatei cu avioane multirol, pentru că atât intră în competenţa Parlamentului. "Nu decidem noi ce cumpără Guvernul. Am evitat să recomandăm vreunul dintre producători, pentru a nu fi acuzaţi că vrem să introducem pe uşa din dos pe cine ştie cine", a explicat Meleşcanu, adăugând că, în conformitate cu manualul Adunării Parlamentare NATO, Parlamentele au în atribuţii doar "să dea un semnal dacă este nevoie de programul respectiv", să ceară ca procedurile "să fie transparente, cu respectarea legii" şi să insiste ca în achiziţie să intre şi practica off-set-ului şi să fie luat în considerare "impactul asupra economiei". Şi liberalul Geroge Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, spune că parlamentarii nu pot lua decizii în privinţa achiziţiilor militare, pentru că nu există un aparat tehnic care să facă o expertiză specializată a ofertelor.
Dacă primele două puncte sunt limpezi în scrisoarea formulată de cele două Comisii, despre impactul asupra economiei nu se suflă nici o vorbă. Asta în condiţiile în care fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu susţinea că nu sunt bani pentru achiziţionarea avioanelor. "Nu văd de unde ar putea da România 1% din PIB pentru achiziţii militare", declara Vlădescu cu vreo lună şi jumătate înainte de a fi schimbat din funcţie. Guvernul este în corzi tocmai din cauza dificultăţilor financiare şi le-a cerut americanilor să prelungească valabilitatea scrisorii de acceptare până la 31 decembrie 2010. Iniţial, scrisoarea de acceptare a ofertei, trimisă de americani, era valabilă până la sfârşitul lunii iulie, dar Guvernul român a cerut o păsuire până la finalul anului, pentru a găsi o soluţie financiară. "Mingea e în curtea Guvernului. Să găsească ei o soluţie de a le cumpărare. În momentul asta procedura bălteşte", au declarat surse din cadrul Comisiilor de apărare. Teodor Meleşcanu lasă însă să se înţeleagă că scrisoarea comisiilor este o formalitate şi spune că programul oricum "a căzut din motive financiare".
"Să vedem când se va relua procedura", a completat Meleşcanu. Oricum, guvernanţii au de lămurit o serie de probleme în privinţa achiziţionării acestor avioane, semnalate în ultimul timp de Jurnalul Naţional. Printre acestea se numără sursa şi mecanismul de finanţare, motivele agreării ofertei firmei americane, deşi nu avea offset total, în defavoarea celorlalţi competitori sau de ce nu se aşteaptă summitul NATO de la Lisabona, când se preconizează modificarea strategiei de apărare pentru a vedea în acest context de câte avioane multirol are nevoie România?
