Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După şedinţa CSAT de luni seară, preşedintele Traian Băsescu a anunţat ieri, la Palatul Cotroceni, că elementele scutului antirachetă, adică cele 24 de rachete interceptoare, vor fi amplasate în Deveselu, o bază militară din judeţul Olt în prezent dezafectată. "Au fost analizate mai multe locaţii", a spus Băsescu, menţionând că a fost nevoie de 120 de parametri pentru a fi îndepliniţi. Practic, rachetele interceptoare din România vor fi funcţionale din 2015, când se va trece la faza a doua a apărării antirachetă, concepută de Washington în patru etape.
Băsescu a precizat că scutul antirachetă este un sistem "defensiv", pentru protejarea teritoriului României şi al SUA, şi este creat în urma unei înţelegeri bilaterale, iar şeful statului a subliniat că elementele scutului "nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse". "Sistemul antirachetă american este un sistem defensiv. Nu este destinat ofensivei. Este un sistem defensiv de apărare a teritoriului României şi SUA, de apărare împotriva rachetelor balistice. Elementele de scut antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse", a subliniat Băsescu, după anunţul locaţiei de amplasare a sistemului.
Şeful statului a arătat că, deşi de acesta beneficiază şi alte state, scutul este "o înţelegere bilaterală americano-română". "La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului", a adăugat Băsescu.
Baza aeriană de la Deveselu va rămâne sub comandament român, a mai declarat preşedintele, urmând ca zona destinată scutului să fie deservită de 200 de militari americani. Numărul maxim de militari americani care ar putea fi dislocaţi este 500.
Traian Băsescu a mai spus că locaţia scutului a făcut obiectul unei analize încă din luna februarie, de când România a răspuns pozitiv invitaţiei SUA de a participa la acest program. Au fost analizate mai multe locaţii, potrivit şefului statului, existând 120 de parametri care trebuie îndepliniţi pentru amplasarea sistemului "în deplină siguranţă" într-o anumită zonă. "Comandantul bazei este ofiţer român. Nu este vorba despre o bază americană, ci despre o bază militară a forţelor aeriene române care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă", a întărit Băsescu.
Băsescu a mai spus că a avut discuţii cu prefectul judeţului Olt, preşedintele Consiliului Judeţean, precum şi cu primarii din zonă, obţinând acordul acestora.
Discuţiile au avut loc chiar la Cotroceni luni seară, după cum a declarat ieri primarul din Deveselu, Gheorghe Baciu. El a spus că a fost chemat la Cotroceni luni seară, unde a fost informat de Traian Băsescu cu privire la faptul că în fosta bază aeriană din localitate va fi amplasat sistemul antirachetă, susţinând că a fost de acord cu această măsură. În afară de el, la Cotroceni au mai fost şi prefectul judeţului Olt şi alţi "doi-trei primari din zonă", a spus Baciu, adăugând că "probabil în zilele următoare" vor fi informaţi cu privire la ce se va întâmpla în perioada următoare. Aşteptările personale ale lui Baciu sunt însă în direcţia unor "lucruri bune", după cum a explicat acesta.
Preşedintele Băsescu a făcut anunţul privind finalizarea negocierilor româno-americane pe scutul antirachetă după o întâlnire cu Ellen Tauscher, subsecretarul de stat al SUA pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională, de ieri dimineaţă. Cele şase runde de negocieri care s-au desfăşurat până acum au fost conduse de secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, iar din partea Washingtonului negociatorul a fost Frank Rose, adjunctul asistentului secretarului de stat al SUA pentru politici de securitate. Toate cele şase runde de negocieri s-au desfăşurat la Bucureşti. Ultimele discuţii au avut loc în 6 aprilie, iar România şi SUA au abordat chestiunile juridice sensibile încă neclarificate şi problemele de ordin tehnic şi juridic referitoare la instrumentele de punere în aplicare a acordului privind amplasarea pe teritoriul românesc a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă.
SUA vor utiliza Aeroportul Kogălniceanu şi Portul Constanţa
CSAT a aprobat ieri şi solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Portul Constanţa ca puncte de tranzit pentru transportul militarilor şi al tehnicii militare în Irak şi Afganistan, precum şi pentru transportul acestora din Irak spre Europa. Potrivit şefului statului, în felul acesta, Aeroportul Kogălniceanu şi Portul Constanţa devin două infrastructuri strategice şi pentru SUA, nu numai pentru România.
"A fost o şedinţă care a avut două subiecte pe ordinea de zi. Primul s-a referit la solicitarea SUA de a utiliza Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi Portul Constanţa ca infrastructuri de tranzit pentru transportul de militari şi tehnică militară către Irak şi Afganistan, SUA încă au 150.000 de militari în Irak, dar şi pentru transportul de militari şi tehnică militară din Irak şi Afganistan către Europa. CSAT a aprobat utilizarea Mihail Kogălniceanu şi Portul Constanţa pentru tranzitul către şi dinspre Irak şi Afganistan, în felul acesta Kogălniceanu şi Portul Constanţa devin două infrastructuri strategice şi pentru Statele Unite, nu numai pentru România. Procesul se va derula în primele două luni în vederea autorizării, după care va funcţiona autorizat, fără supraveghere americană, în baza acordului între România şi Statele Unite", a declarat Băsescu. El a mai spus că, temporar, având în vedere că una dintre bazele din Meditarana este într-un proces de modernizare, pe Aeroportul Kogălniceanu vor putea staţiona patru avioane-cisternă ale SUA şi patru avioane de transport C17.
Scutul de la Deveselu: un radar şi 24 de rachete interceptoare
La Deveselu, în judeţul Olt, se află un aeroport militar aparţinând MApN, care se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 500 de hectare. Potrivit reprezentanţilor MApN, unitatea militară a fost dezafectată încă din anul 2002, aflându-se în prezent în conservare. Din această suprafaţă, aproximativ 175 ha vor fi folosite pentru amplasarea elementelor scutului antirachetă. Aici, România ar urma să găzduiască 24 de rachete interceptoare SM-3, cu bază terestră, în cadrul etapei a treia a noii arhitecturi europene a scutului, care devine operaţională din 2015.
Amplasarea în România a sistemului antirachetă costă Statele Unite 400 de milioane de dolari, după cum a anunţat ieri un oficial american care face parte din delegaţia ce negociază Acordul. La această sumă se adaugă alte 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului, fără a include rachetele. Costurile unei rachete SM-3 sunt evaluate la 10 milioane de dolari. Oficialul american a precizat că pentru România nu implică nici un fel de costuri amplasarea acestui sistem, ţării noastre revenindu-i doar punerea la dispoziţie a fostei baze militare de la Deveselu şi asigurarea pazei sistemului.
Detaliile tehnice ale sistemului care va fi amplasat la Deveselu au fost prezentate explicit de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul unui comunicat de presă.
Astfel, baza va include un radar şi sistemul asociat Aegis de comandă, control şi comunicaţii (cu care sunt înzestrate şi navele de război). Separat, va găzdui şi un număr de module de lansare conţinând interceptori SM-3.
● Personalul poate trăi şi lucra în siguranţă în apropiere de sistemul radar Aegis. Statele Unite au operat în siguranţă baza de testare a radarului Aegis de la Morrestown, New Jersey, de peste 30 de ani fără nici un pericol pentru populaţie sau mediu.
● Interceptorii SM-3 au numai scop defensiv şi nu au capacitate ofensivă. Nu au nici un fel de ogive explozibile şi se bazează pe energia chinetică pentru a lovi şi distruge orice rachete balistice inamice.
● Configuraţia terestră Aegis a sistemului de apărare antirachetă va fi testată la un centru specializat din Hawaii în 2014.
● Interceptorii SM-3 din România nu vor fi folosiţi pentru teste şi vor fi lansaţi numai ca apărare în faţa unui eventual atac.
● Riscul de pagube sau răniri de la o interceptare şi resturi sunt mici şi constituie o ameninţare minoră pentru oameni şi proprietate. Alternativa (a permite unei focoase de ameninţare să-şi lovească ţinta) ar avea consecinţe mult mai severe.
● Sistemul de apărare antirachetă terestru Aegis încorporează ani de operaţiuni eficiente ale sistemului Aegis pe mare, în designul său şi programul de testare.
● Sistemul antirachetă Aegis s-a dovedit eficient în repetate testări. Din 2002, sistemul a fost un succes în 21 din 25 de teste cu interceptor SM-3.
Prima etapă a implementării sistemului de apărare antirachetă a început deja la 7 martie, iar nava echipată cu sistemul Aegis se află în Marea Mediterană, iar luna viitoare este aşteptată la Constanţa. (Aniela Nine)
