Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un an şi şase luni. O nimica toată. De-atâta amar de vreme ţine la sertar Horia Georgescu, preşedintele ANI, o sesizare privind o stare de incompatibilitate. Cea care-l vizează pe Mihai Prisăcariu, fost preşedinte al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), bugetar milionar de succes. Care a uitat să-şi treacă-n declaraţia de avere o nimica toată de 350.000 de euro şi care, după ce a pierdut prin vot şefia instituţiei, şi-a blocat un post de consilier înainte să plece la Palatul Victoria. Dar "onoarea" lui Mihai Prisăcariu, care i-a ţinut lui Horică, zis şi "integritate mică", partenera de viaţă (Roxana Păun, actualmente lucrătoare-n Autoritatea pentru Cetăţenie din subordinea Ministerului Justiţiei) în CNSC, trebuie apărată cu orice preţ. Apostolul integrităţii stă aşezat pe documente şi latră la oricine are tupeu să-l întrebe de ce nu face ce-ar trebui să facă, adică să lucreze. Omul are o grijă: să nu cumva să se-apuce cineva de cercetat oameni care nu-s de pe lista scurtă a Naşului pe care-l are-n suflet. Fiindcă ar putea găsi lucruri interesante; unele vizibile cu ochiul liber, altele doar intuite.
Jurnalul Național a încercat să demonstreze prin numeroase articole politica inegală a Agenției Naționale de Integritate. ANI are astfel o modalitate duplicitară și diferită de tratare a unor cazuri similare în situații identice, modalitate de acțiune ce induce suspiciuni de implicare politică a agenției, deoarece, în unele cazuri destul de complexe, Agenția a dat verdict imediat, iar în alte cazuri simple aceasta a fost lovită de lentoare sau indolență.
La astfel de concluzii duce situația sesizărilor nr. 9.488/16 mai 2011 şi nr. 499/13 ianuarie 2012, adresate de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) Agenției Naționale de Integritate, referitoare la situația de incompatibilitate a Directorului Unității Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat din cadrul Guvernului, domnul Mihai Prisăcariu, fostul șef al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
La începutul anului 2011, conducerea CNSC reclama către ANI că „tânărul“ milionar Mihai Prisăcariu, în baza Deciziei nr.4/2011 a Primului Ministru, publicată în Monitorul Oficial nr.33, și-a tras funcția de Director al Unității Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat, intrând în siuație de incompatibilitate, precum și faptul că acesta, bugetar fiind toată viața domniei sale, în anul 2011 și-a adus aminte brusc că are prin conturi, încă din anul 2003, un „mărunțiș“ de vreo 350.000 de euro, dar a „uitat“ să-i declare.
Prin adresa 1987/31.05.2012 a Secretariatului General al Senatului României, Lia Olguța Vasilescu, senator la acea dată, a solicitat conducerii ANI să aibă amabilitatea de a „comunica de urgență motivele pentru care Agenția Națională de Integritate nu a răspuns la adresele nr. 9.486/16 mai 2011 şi 499/13 ianuarie 2012, adresate de către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Prin cele două adrese, CNSC a cerut dispunerea cu celeritate a diligențelor necesare verificării stării de incompatibilitate a domnului Mihai Prisăcariu – directorul Unității Centrale de Coordonare a Parteneriatului Public-Privat (UCCPP).
Deși întrebarea era justificată, legală, politicoasă și benignă, ținând cont că ANI refuza să răspundă unei probleme simple, cel puțin în cazul de incompatibilitate, sesizat de peste un an de zile, Horia Georgescu trimite un răspuns obraznic, sugerând „presiuni“ prin invocarea unor articole din lege ce asigură independența operațională a agenției. Toate acestea în condițiile în care nimeni nu încercase să dea vreo dispoziție sau să exercite vreo presiune solicitându-i-se doar motivele pentru care nu se răspunsese, în mod repetat unei alte instituții de stat, la o sesizare legală.
Horia Georgescu, președintele Agenției Naționale de Integritate, subiect al unei interesante campanii media de promovare, precum și al unor venituri nejustificate public, se descalifică protejând un om cu un trecut politic și profesional destul de dubios prin prisma relatărilor media, mai ales că a „executat“ la foc automat și în timp record alte persoane, mult mai importante politic, „jucând“ o carte politică foarte riscantă!
Este foarte ciudat cum „judecă“ ANI atunci când este vorba de prieteni, politici sau de altă natură. Sunt protejați chiar și cu riscul încălcării legii, dar când sunt inamici politici sau persoane care deranjează sunt „arse“ democratic! Așadar, pare oarecum tulburătoare întrebarea retorică pe care și-o poate imagina oricine, iar răspunsul pare cu atât mai înspăimântător.
Totuși, în Romania democratică, ținând cont de subordonarea ANI în fața Senatului României, poate că ar fi timpul să se contituie o Comisie de Cercetare a Abuzurilor pentru a verifica activitatea acesteia și modul în care legea este respectată!
Sesizare la DNA
În aprilie 2010, Jurnalul Național a arătat în articolul „Consilier penal pentru Guvernul lui Boc“ modul în care Mihai Prisăcariu a ajuns consilier în Secretariatul General al Guvernului (SGG), în ciuda faptului că DNA a primit chiar de la Corpul de Control al primului-ministru sarcina de a verifica activitatea acestuia din perioada în care a fost preşedintele Consiliului de Soluționare a Contestațiilor. Sesizarea pentru DNA pare să fi fost invizibilă. În ciuda acestui raport, Emil Boc a semnat decizia prin care Mihai Prisăcariu era suspendat din CNSC pentru a putea prelua funcția de consilier în Guvern. Acuzele care i se aduceau în acel raport au fost grave şi aproape identice cu unele dintre motivele pentru care s-a decis începerea urmăririi penale a fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi. Astfel, Prisăcariu a şters toate datele şi informațiile CNSC, date pe care le-a considerat, se pare, „nesănătoase“. Modalitatea în care SGG a decis să trateze problema consilierului luat sub aripă a fost halucinantă! Potrivit secretariatului, Prisăcariu nu avea nici o adresă la DNA! Mai mult, potrivit SGG, notele la care Jurnalul Național făcea referire nu au existat, deşi documentele aflate în posesia noastră aveau antetul Guvernului! În România tinerilor care cu zeci de diplome ajung să facă taximetrie, Guvernul a ales să apere un om care, deşi avea afaceri bizare, a fost desemnat să consilieze una dintre cele mai înalte instituții ale statului!
