Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nămeţii rămaşi în urma utilajelor de deszăpezire sunt o imagine care se fixează pe retina românilor de la prima ninsoare serioasă şi până la venirea primăverii. În capitala Norvegiei, astfel de imagini sunt ca din alt film. Tocmai pentru că se confruntă cu ierni dificile în fiecare an, norvegienii s-au gândit la o soluţie de a topi zăpada rămasă pe carosabil. Soluţia e pe o barjă amplasată în Oslo. Aici se topesc 500 metri cubi de zăpadă în fiecare oră.
Instalaţia de topit zăpada este unică în lume. De altfel, e în stadiul de prototip. A fost pusă la treabă anul trecut, de probă. Iar în ianuarie a pornit odată cu prima ninsoare serioasă.
Imediat ce stratul de zăpadă ajunge la 5 centimetri, intervin firmele care asigură deszăpezirea. Cele cu care Primăria Oslo are contract. Curăţă zăpada şi o încarcă în camioane, iar transportul ajunge apoi la barja pe care e amplasată instalaţia de topire. “Avem, pe barjă, două pompe care furnizează 3.000 de metri cubi de apă pe oră, fiecare. Apa de mare este şi agent de topire, şi producător de energie. Aşa că instalaţia e deopotrivă inovativă şi prietenoasă cu mediul”, ne-a explicat Hans Lennart Kevin, comandantul barjei. Odată descărcată, zăpada e intrudusă în instalaţie, amestecată cu apă şi trecută prin lamele de metal ale utilajelor. “Ideea este să mărunţim zăpada în bucăţi cât mai mici şi să o transformăm într-un fel de zloată”, spune căpitanul. În doar câteva minute, zăpada devine apă numai bună de vărsat în mare. Asta pentru că a fost şi trecută printr-un filtru de curăţire. E ultimul proces înainte de a se întoarce în mare, printr-o conductă amplasată pe barjă. “Trei ani s-a lucrat la proiectul actualei instalaţii. Iar investiţia a fost de 5-7 milioane de euro. Din această sumă, aproape jumătate o reprezintă barja. Care nici măcar nu este obligatorie”, spune Terje Myrhaug, autorul prioectului. Iar instalaţia nu e doar prietenoasă cu mediul, ci şi eficientă din punct de vedere al costurilor. “Ca să topeşti 500 de metri cubi de zăpadă ar însemna 1.500 - 2.000 de litri de motorină, iar asta costă. Cu apa, procesul e foarte ieftin”, explică Myrhaug. E o idee invoatoare pe care firma sa a pus-o în practică şi care îi asigură un contract avantajos cu Primăria Olso. Toată lumea are de câştigat de pe urma proiectului unic în lume, aşa cum sunt multe proiecte norvegiene orientate spre tehnologii şi idei de afaceri “verzi”. Locuitorii din Oslo scapă repede de zăpadă, care nu mai zace troienită blocând drumurile şi parcările până când soarele binevoieşte să o topească. Primăria are parte de o curăţire făcută redepe şi bine. Mediul scapă de ceva poluare în plus. Iar firma producătoare câştigă bani – aproximativ 2 euro pentru fiecare metru cub de zăpadă care este topită. Iar tehnologia pe care a pus-o cu succes în practică e acum dorită şi de polonezi, canadieni, suedezi sau ruşi. I-ar sta bine, de ce nu, şi pe malul Dâmboviţei. Nu neapărat pe o barjă, explică Terje Myrhaug. “Ideea e să existe energia produsă de apă, fie că e de mare, de râu sau provine din procese industriale. Condiţia e ca temperatura să fie de 4 grade sau mai mult. Nici preţul nu e bătut în cuie. Dacă vorbim despre o instalaţie cu capacitate de 500 de metri cubi şi vrei să o construieşti la mal, unde camioanele pot lăsa încărcătura, costul poate fi de 3 milioane de euro”, spune autorul proiectului.
Link VIDEO
*Notă: Deplasare sponsorizată de Ambasada Norvegiei la Bucureşti
