Artiştii plastici, scoşi în stradă

Uniunea Artiştilor Plastici (UAP) a rămas de ieri fără sediu. Membrii uniunii susţin că retrocedarea s-a făcut în baza unui fals grosolan aprobat de Primăria Capitalei, iar clădirea de patrimoniu ar trebui salvată măcar prin cumpărarea ei de către stat.

Imobilul de pe strada Nicolae Iorga nr. 21, care a găzduit pînă ieri sediul artiştilor, a fost retrocedat în timp record printr-o dispoziţie a fostului primar general, Adriean Videanu. Uniunea a primit o notificare în anul 2005, iar clădirea de patrimoniu a fost retrocedată la sfîrşitul lunii august 2007. Actuala proprietară, Maria Dumitrescu, este stabilită la Paris şi o moşteneşte indirect pe fosta proprietară, Viorica Arion, fiind fiica primului soţ al acesteia, Emanoil Slătineanu.

SILIŢI SĂ PLECE. Executorii judecătoreşti au început evacuarea artiştilor ieri-dimineaţă, punînd în aplicare decizia de retrocedare a clădirii. Reprezentanţii uniunii spun că au încercat să încheie o înţelegere cu avocaţii, pentru a putea elibera clădirea şi a-şi muta toate mobilele, arhivele şi lucrările de artă de patrimoniu pe care aceasta le adăpostea. Dumitru Şerban, preşedintele UAP, regretă atît faptul că au rămas fără sediu, cît şi retrocedarea imobilului aflat pe lista clădirilor de patrimoniu.

FALS GROSOLAN? Membrii uniunii susţin că retrocedarea s-a făcut în baza unui act de moştenire fals, datat cu 4 august 1940, care stipulează că imobilul primit de Emanoil Slătineanu de la soţia sa, Viorica Arion, se afla în Strada Nicolae Iorga nr. 21, numai că în 1940, actuala stradă Nicolae Iorga se numea Benito Mussolini, fiind parte dintr-o arteră mai mare cu acelaşi nume care cuprindea şi actualul bulevard Dacia, actuala Intrare Nicolae Iorga şi Piaţa Romană. Mai mult, Nicolae Iorga a murit tot în ’40, dar la 27 noiembrie, în plin stat legionar, executat de legionari, deci n-avea cum să dea numele unei străzi din centrul Bucureştiului cu o lună înainte de instituirea statului legionar. În planurile cadastrale din 1911, strada se numea Romană, iar imobilul figura la numărul 17, aparţinînd generalului Ernest Arion.

PE MÎINILE CUI? Conducerea uniunii speră ca totuşi statul să cumpere clădirea de patrimoniu. Proprietarul vrea să o vîndă în urma retrocedării şi a cerut Ministerului Culturii suma de 7 milioane de euro. MCC nu şi-a putut exercita dreptul de preempţiune, din lipsă de fonduri. Dumitru Şerban a cerut Ministerului Culturii şi Cultelor să cumpere imobilul, a solicitat şi Guvernului să găsească o soluţie pentru un sediu destinat UAP, iar acum aşteaptă ca cineva să salveze clădirea. Conducerea MCC arată că imobilul este monument de arhitectură, iar ministerul nu are bani în buget pentru o asemenea achiziţie, însă mai există posibilitatea ca Primăria Capitalei să facă această achiziţie dacă are suficienţi bani. Cît despre sediul UAP, artiştii nu pot decît să aştepte un nou sediu.

Harta iniţiala a zonei

Click pe imagine pentru a mări