Băsescu, informator cu patalama CNSAS. Rapoartele, făcute în calitate de comandant de navă şi de reprezentant al Navrom la Anvers, ajungeau la Securitate

Un proces cu o miză foarte importantă se află în derulare la Curtea de Apel Bucureşti. Prin consecinţa juridică a deciziei putem afla dacă, în fine, Traian Băsescu poate fi disculpat de legăturile strânse cu Securitatea pe care le-a negat, bazându-se pe adeverinţe eliberate de CNSAS. Or, adeverinţele, aşa cum  a demonstrat-o realitatea, au fost desfiinţate fie de CNSAS,  fie de instanţe. Aşa încât simpla adeverinţă de necolaborator nu infirmă şi nu dizolvă pentru percepţia publică statutul de informator. Iar, Traian Băsescu a fost, fără doar şi poate, unul din marii informatori ai Securităţii. Rapoartele pe care le-a făcut în calitatea de comandant de navă şi de reprezentant al Navrom la Anvers, în viesparul de interese al tuturor serviciilor de spionaj, ajungeau pe linie directă sau pe circuit paralel la Securitate. Era logica de funcţionare a unui sistem de la care nu s-a sustras nici Băsescu Traian. Rapoartele tehnice conţineau informaţii pe care decidenţii le exploatau în scop informativ, aşa încât calitatea de informator i-a fost pusă chiar de CNSAS.

Băsescu încearca să-şi demoleze adversarii cu titlul care îi aparţine oficial în acte, fără să-şi dea seama de ridicolul situaţiei. Rapoartele substanţiale şi activitatea neobosită de la Anvers i-au adus lui Băsescu o avansare spectaculoasă în 1989 fiind promovat inspector şef al navigaţiei. O funcţie din nomenclatorul de cadre al Comitetului Central al PCR, care trecea obligatoriu pe la Elena Ceauşescu, după viza favorabilă a Securităţii statului. Mecanismul a funcţionat şi pentru Băsescu Traian, cel care dăduse informări pline de conţinut.

A dat rapoarte de serviciu la Securitate
Conform stiripesurse.ro, la 13 februarie, CNSAS a transmis Grupului de Investigaţii  Politice (GIP)  o adeverinţă emisă la 22 octombrie 2013 prin care certifică faptul că Traian Băsescu nu a fost colaborator al Securităţii. Din documentul remis de CNSAS rezultă totuşi că Traian Băsescu a dat Securităţii rapoarte de serviciu, fiind identificate în două dosare documente în acest sens. “Dosarul fond informativ nr/375988 (cotă CNSAS), titular WR – 86 de file. În acest dosar, în urma verificărilor efectuate, a fost identificat la filele 2-4, un document intitulat Notă, olograf, nesemnat, înregistrat de ofiţer la data de 6.07.1988 şI atribuit de către acesta în antet “P.b.s. ; documentul amintit, prin coroborare, este atribuit reprezentantului NAVROM în Belgia şi Olanda, iar în cuprinsul acestuia sunt consemnate tratativele duse în cursul lunii mai 1988 de către reprezentantul NAVROM cu firma G (...)”, se arată în adeverinţa CNSAS. În luna martie a acestui an, această adeverinţă a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti. În baza documentelor depuse la dosarul nr. 1649/2/2014, Curtea de Apel Bucureşti este chemată să decidă dacă notele date de Băsescu Traian la Securitate se încadrează la “poliţie politică”. Dosarul, înregistrat la 12.03.2014 şi modificat la luni, 19 mai, va fi judecat de completul 7 fond, primul termen fiind la 3 septembrie 2014.  În aceeaşi cauză a fost introdus şi Băsescu Traian, în calitate de terţ beneficiar al actului administrativ contestat, obiectul dosarului fiind anularea Adeverinţei CNSAS nr.2584/22.10.2013.


Click pe imagine pentru a citi adeverinţa primită de la CNSAS de Grupului de Investigaţii  Politice (GIP),  emisă la 22 octombrie 2013, prin care certifică faptul că Traian Băsescu nu a fost colaborator al Securităţii.