Călătorie pe vremea fastuoasă a prinţilor Ştirbey

O călătorie de cunoaştere a Bucureştiului, cel de astăzi, dar mai ales a celui de altădată, poate oferi celor interesaţţi suprize plăcute şi mari bucurii.

Muzeul Municipiului Bucureşti ne invită, de data aceasta, la o călătorie în timp prin Bucureştiul secolului al XIX-lea şi al XX-lea. Prilej de trecere în revistă a reşedinţelor membrilor familiei Ştirbey.

Cine a fost familia Ştirbey? “Familie boierească de origine olteană, se distinge şi ridică la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1849 a prinţului Barbu D. Ştirbey (1799-1869). Urmaşii săi, de-a lungul a mai multor generaţii, printr-o abilă politică de familie, ce a presupus” acorduri, partaje şi despăgubiri reciproce, au păstrat proprietăţile funciare din ţară şi au construit nenumărate case în centrul Bucureştiului.

Dacă Palatul Ştirbey din Calea Victoriei a fost recent în centrul atenţiei istoricilor şi presei, cercetarea în arhivă scoţând la iveală etape importante ale extinderii proprietăţii şi construcţiilor, celelalte case sunt mai puţin cunoscute.

Surprinzătoare a fost şi descoperirea în arhive a proiectului palatului lui George A. Ştirbey, realizat de arh. Nicolae Ghika-Budeşti pe Calea Griviţei. Tot de numele lui se leagă şi casele prinţeselor Ioana Ştirbey Rosetti şi Adina Ştirbey Moruzzi.”

Conferinţa de joi, 16 octombrie, ora 19:00, de la Muzeul Municipiului Bucureşti, se bazează pe documente de familie, fotografii şi planuri de construcţie regăsite în fondurile Arhivelor Naţionale ale României. “Ea ne prilejuieşte şi o călătorie recuperatorie, căci unele dintre casele lor nu se mai găsesc în forma iniţială, suferind intervenţii sau transformări majore sau unele fiind chiar demolate. Este vorba despre casa familiei Alina Ştirbey şi a generalului Ioan Emanuel Florescu, de la Grădina Cişmigiului sau despre cea a Marietei Ştirbey şi a lui Gheorghe Balş, ce s-a aflat în zona Buzeşti-Piaţa Victoriei până la sfârşitul anilor 1980.” ne transmit organizatorii.

“Personalităţi de seamă din secolele trecute, prind astăzi contur doar prin prisma proprietăţilor deţinute şi prin intermediul documentelor care evaluează, de cele mai multe ori sec, case, grădini, dependinţe, certifică tranzacţii sau schimburi.”

Conferinţa este susţinută de Oana Marinache, istoric de artă şi autoarea unor monografii, cu multe poveşti bucureştene şi nu numai: “Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din Bucureşti”, “Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea: arhitectura şi decoraţia interioară” şi “Louis Pierre Blanc... o planşetă elveţiană în serviciul României”.
Următoarea conferinţă de joi este la 23 octombrie 2014 şi are, de asemenea, o temă foarte promiţătoare: “Medicii lui Brâncoveanu”.