Nasterea lui Iisus este sarbatorita astazi de crestinii care respecta calendarul iulian. Pentru armeni, Craciunul a fost ieri, o data cu Boboteaza.

Pentru crestinii care respecta vechiul calendar, astazi e Craciunul. Lipovenii, ucrainenii, grecii, sarbii sau romanii care tin calendarul iulian (decalat cu 13 zile fata de calendarul gregorian) sarbatoresc nasterea lui Iisus la 7 ianuarie.

La lipoveni, ajunul Craciunului e o zi sobra, fara colindatori si fara brad impodobit, dar cu "sacelnic" - post negru. In ajun, staroverii merg la biserica pentru slujba de pranz, pentru vecernie si apoi pentru o alta slujba, care se tine o parte din noapte. Lipovenii au un singur colind - o cantare bisericeasca, de fapt, numita "Hristos Rajdaetsja". Abia dupa ce in biserica se aude "Hristos Rajdaetsja", tinerii pot iesi sa mearga la colindat. Cu ei pleaca de la biserica si cate un reprezentant al fiecarei familii, ca sa-i poata primi pe colindatori. Se mananca foarte putin.

RITUAL. Abia dupa slujba din dimineata de Craciun - o slujba mai scurta - lipovenii se pun cu adevarat la masa. Nu inainte de o rugaciune si dupa ce si-au cerut binecuvantare si dezlegare pentru mancarea "de dulce".

"Haladet" e piftia speciala cu hrean pe care o pregatesc lipovencele de Craciun. Din porcul taiat la Ignat se invelesc in foi de vita sau de varza sarmalute, se amesteca toba si se potrivesc caltabosi.

Dar chiar daca e vremea "porcului", lipovenii din Delta nu renunta nici la masa de Craciun la peste - in ciorba de perisoare, in chiftelute sau in sarmalute, cu varza, cu orez sau cu mujdei. Cozonacii de sarbatoare, in special cei care sunt dusi la biserica, sunt copti in forme rotunde.
Tot pentru desert se fac blini (clatite cu urda) si vareniki (coltunasi cu branza). In post, blini se umplu cu struguri, iar coltunasii, cu mere.
Cetele de colindatori care trec din casa pentru a-l slavi pe Hristos sunt alcatuite, in cea mai mare parte, din "cralasani" - copii care canta in strana la biserica.
Colindul este cantat cu fata la icoanele din casa lipoveanului.

Staroverii - in Delta si in Moldova

In Romania traiesc aproximativ 35.000 de rusi lipoveni, majoritatea in zona Deltei Dunarii (localitati ca Tulcea, Sarichioi, Carcaliu, Jurilovca, Slava Cercheza, Slava Rusa), dar si in nordul Moldovei (Targu Frumos, Manolea, Climauti, Lipoveni). Slujbele religioase se tin in limba slavona, iar calendarul respectat este cel iulian. Astfel, doar sarbatoarea Pastelui coincide ca data cu cea a Bisericii Ortodoxe Romane. Lipovenii tin Craciunul la 7 ianuarie, iar prima zi din Noul An este 14 ianuarie.

Ucrainenii din Suceava

Marin Raica/JURNALUL NATIONAL

Peste 5.000 de ucraineni din cei 8.400 care traiesc in 35 de localitati ale judetului Suceava sarbatoresc astazi Craciunul pe stil vechi. Obligatoriu pe masa in seara de Craciun trebuie sa fie 12 feluri de mancare. "Primul lucru care se pune pe masa este colacul, care este lasat acolo doua saptamani. Apoi se pregatesc graul fiert, coltunasii, fasolea, sarmalutele, compoturile, fructele proaspete si uscate. De asemenea, apa sfintita, care este pastrata de la Sfintele Pasti", spune profesorul Eusebiu Fraseniuc, liderul comunitatii ucrainene din satul Negostina. La cina din seara de Craciun, familiile care au copii mici ii pun pe acestia sa imite animalele din curte. "Copiii sunt pusi sa imite animalele, caii, vacile, oile, astfel incat in anul care urmeaza animalele din curte sa fie sanatoase si sa se inmulteasca", spune profesorul Fraseniuc. Dupa masa, se merge cu colindul. Flacaii merg cu "trupka", mai exact, cu colindul pe la casele unde sunt fete de maritat. Fiecare flacau, insotit de prieteni, merge cu colinda la fata pe care o iubeste. Ea iese cu un singur colac, il rupe in doua, iar jumatate il da prietenului ei, care-l imparte cu ceilalti flacai, cealalta jumatate ramanand la ea.

Nicu Amuraritei