x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator “Când spui român spui cetăţean de etnie romă”

“Când spui român spui cetăţean de etnie romă”

de Andreea Cascaval    |    Petru Zoltan    |    23 Feb 2008   •   00:00
“Când spui român spui cetăţean de etnie romă”

Şeful poliţiei italiene, Antonio Manganelli, a acordat Jurna­lului Naţional un interviu pe tema infracţionalităţii comise de români în Italia. Când se întâmpla vreo “nenorocire” în Italia, spera ca autorul să fie ita­lian, ca să nu se declanşeze un val de violenţă asupra imigranţilor. Din statisticile poliţiei italiene rezultă că românii comit cele mai multe infracţiuni. Acest fapt are ca rezultat manifestarea grupărilor de extremă-dreaptă împotriva cetăţenilor români de etnie romă.

Şeful poliţiei italiene, Antonio Manganelli, a acordat Jurna­lului Naţional un interviu pe tema infracţionalităţii comise de români în Italia. El susţine că în cazul Mailat poliţiştii din Peninsulă nu au spus că Giovanna Reggiani ar fi fost violată. Iar când se întâmpla vreo “nenorocire” în Italia, spera ca autorul să fie ita­lian, ca să nu se declanşeze un val de violenţă asupra imigranţilor. Din statisticile poliţiei italiene rezultă că românii comit cele mai multe infracţiuni. Acest fapt are ca rezultat manifestarea grupărilor de extremă-dreaptă împotriva cetăţenilor români de etnie romă.

Jurnalul Naţional: În luna septembrie 2007, trei români au fost împuşcaţi în Italia. Au fost împuşcaţi de carabinieri?

Antonio Manganelli: Nu. Au fost gloanţe de aceleaşi calibru ca cele folosite de carabinieri, dar s-a dovedit că au fost fabricate în Serbia. Noi nu folosim gloanţe fabricate în Serbia. Carabinierii şi poliţia folo­sesc gloanţe produse în Italia.

 

Jurnalul Naţional: Românii împuşcaţi aveau legătură cu grupările de tip mafiot?

Antonio Manganelli: Nu există nici o legătură între cei care au comis omorul şi diferitele victime.

 

Jurnalul Naţional: În cazul Mailat se poate vorbi despre manipularea opiniei publice?

Antonio Manganelli: Nimeni nu ştia că va fi omorâtă doamna Reggiani. Înainte de omor, când se întâmpla ceva “urât” (n.r – tâlhării, jafuri sau crime ) în Italia, eu îmi spuneam: sper ca autorul să fie italian. Pentru că în orice moment putea să explodeze o “bombă” asupra imigranţilor, indiferent de naţio­nalitate. Victima conta mai puţin, pentru că “mortul e mort”. Când moare un om nimeni nu se bucură că e italian sau român. A murit. Iar acel caz (n.r. – Mailat) a apărut într-un moment de criză, când cetăţenilor italieni le era deja frică de imigranţi. Chiar în acele zile ziarele scriau despre prezenţa cetăţenilor străini care comit infracţiuni în Italia. Acea întâmplare tragică a avut rolul de a detona o exasperare deja existentă. Când a fost omorâtă doamna Reggiani, reacţia opiniei publice a fost mai mică decât îmi imaginam eu. Mie mi-a fost frică să nu ia amploare reacţiile xenofobe.

 

Jurnalul Naţional: Ce măsuri s-au luat împo­triva poliţiştilor italieni care au spus că Mailat a violat-o pe Giovanna Reggiani?

Antonio Manganelli: Poliţiştii italieni nu au spus aşa ceva. Au fost făcute presupuneri de către presă. Problema nu e că a fost violată sau nu, ci că a fost ucisă cu violenţă.

 

Mafia investeşte în terenuri agricole

Jurnalul Naţional: Sunt românii cei mai pe­riculoşi infractori?

Antonio Manganelli: Noi suntem un popor de emigranţi. Acum avem de-a face cu o societate multietnică. România a exportat inteligenţă. Alături de acest export de inteligenţă au ajuns şi infractori români. 35% din infracţiuni sunt făcute de cetăţeni străini. Un deţinut din trei este ita­lian. Aceasta este o medie naţională. Sunt zone unde acest număr este mai mare. În zonele dezvoltate, 60% din deţinuţi sunt cetăţeni străini. În acest cadru de alarmă socială, românii sunt pe primul loc. Apoi avem şi alte ţări: Maroc, Albania. Într-adevăr, este o incidenţă de infracţionalitate care poartă matrice românească. În Italia vedem prezenţa românilor în infracţiuni de furt, jafuri, violenţă de stradă. Din această cauză a luat naştere această colaborare cu poliţia română.

 

Jurnalul Naţional: Există un fenomen antiromânesc în Italia?

Antonio Manganelli: În ultimele luni criminalitatea de stradă a scăzut cu 20%. În Italia există grupări de extremă-dreaptă care au o ideologie rasistă şi xenofobă, acei skin heads. Am structurat o legislaţie care combate acest fenomen, care se manifestă într-un mod odios. Nu este un fenomen antiromânesc în Italia. Sigur,

atunci când spui român te gândeşti la cetăţeanul de etnie romă. Şi atunci pot apărea manifestări împotriva unor cetăţeni români de etnie romă, dar acestea fac parte dintr-un fenomen restrâns. Mulţumesc lui Dumenezeu, în Italia nu este un fenomen, este vorba despre o situaţie punctuală, pe care o stăpânim şi o combatem.

 

Jurnalul Naţional: Familiile mafiote din Ita­lia s-au extins în România?

Antonio Manganelli: Nu există o filială a Mafiei ita­liene care să acţioneze în România. Ei acţionează de obicei în sectorul imobiliar, investesc în terenuri agricole. Am găsit urme ale acestor personaje în România. De obicei, mafioţii se ascund în Italia. Un mafiot care se respectă are carismă şi capacitatea de a se ascunde într-un mediu familiar. Suntem un popor de emigranţi, aşa că putem exporta orice, inclusiv mafioţi.

 

Export de mafioţi

“Nu există o filială a Mafiei ita­liene care să acţioneze în România. Ei acţionează de obicei în sectorul imobiliar, investesc în terenuri agricole. Am găsit urme ale acestor personaje în România. De obicei, mafioţii se ascund în Italia. Un mafiot care se res­pectă are carismă şi capa­ci­tatea de a se ascunde într-un mediu familiar. Suntem un popor de emigranţi, aşa că putem exporta orice.”

Xenofobie

“În Italia există grupări de extremă-dreaptă care au o ideologie rasistă şi xenofobă, acei skin heads...Nu este un fenomen antiromânesc în Italia.Sigur, atunci când spui român, te gândeşti la cetăţeanul de etnie romă. Şi atunci pot apărea manifestări împotriva unor cetăţeni români de etnie romă, dar acestea fac parte dintr-un fenomen restrâns.”

 

andreea.cascaval@jurnalul.ro

petru.zoltan@jurnalul.ro

×