CCR a dat verde Legii Educaţiei în varianta lui Boc

Curtea Constituţională a decis marţi, cu majoritate de voturi, că Legea Educaţiei naţionale, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, este constituţională. CCR a respins astfel sesizarea preşedintele Senatului, Mircea Geoană, dar şi pe cea formulată de 108 deputaţi PSD, PC şi PNL. Mircea Geoană a declarat după decizia Curţii că îşi menţine opinia că legea este neconstituţioanlă şi i-a cerut preşedintelui Traian Băsescu să nu o promulge. Numai că, la scurt timp, legea a fost promulgată de şeful statului, urmând a fi aplicată din anul şcolar 2012-2013.

PSD a apreciat că decizia CCR consfinţeşte segregarea învăţământului românesc şi amânarea reformei. De partea cealaltă, liderul UDMR, Marko Bela, pentru care decizia Curţii înseamnă rămânerea Uniunii la guvernare alături de PDL, şi-a exprimat satisfacţia referitor la rezultatul obţinut şi a susţinut că astfel se poate începe reforma în învăţământ. Pe de altă parte, deşi această Lege a Educaţiei în varianta Guvernului a fost declarată constituţională, în Senat se află încă în dezbatere, în calitate de cameră decizională, varianta de Lege a Educaţiei care a trecut prin dezbaterea parlamentară şi din care lipsesc prevederile controversate pentru minorităţi. Marko Bela spune însă că această lege nu are şanse să fie adoptată de Senat, căci majoritatea guvernamentală nu o va susţine.

Legea Educaţiei declarată constituţională aduce o serie de schimbări în învăţământ, precum introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, care ar intra în vigoare începând cu anul şcolar 2012 – 2013, iar introducerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial va intra în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. Se introduc examene transdisciplinare, iar învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 ­ 2013. Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii începând cu generaţia de elevi care intră în clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. Prima evaluare care va fi înscrisă în portofoliul educaţional are loc la finalul clasei pregătitoare Atunci, cadrul didactic responsabil întocmeşte un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi aptitudinilor de învăţare. Urmează o altă evaluare la finalul clasei a II-a. Fiecare şcoală organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar. Urmează o altă evaluare la finalul clasei a VI-a. Toate şcolile organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. La finalul clasei a IX-a se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.

De asemenea, noul proiect legislativ aduce schimbări şI în privinţa desemnării conducerii şcolilor şi a universităţilor. Proiectul iniţial stabilea ca rectorii să fie desemnaţi prin concurs, în timp ce noul proiect prevede ca instituţiile de învăţământ superior să aibă libertatea de a opta între două modele distincte, respectiv alegerea rectorilor prin scrutin universal sau după modelul corporatist. Guvernul a modificat şi partea referitoare la incompatibilităţile directorilor de şcoli, astfel încât acestora li se interzice doar deţinerea funcţiilor de preşedinte sau vicepreşedinte în filialele formaţiunilor politice, deşi proiectul iniţial nu le permitea nici măcar să fie membri de partid. În această formă, proiectul legislativ interzice rudelor până la gradul III să poată deţine funcţii de conducere în cadrul aceleiaşi universităţi, proiectul iniţial vizând restricţii doar la nivel de facultate.

Sindicatele condamnă decizia Curţii Constituţionale, susţinând că, în actuala formă, legea va amâna reforma reală a învăţământului românesc pentru că următorul guvern va începe inevitabil modificările, după ce va fi numit. Sindicatele arată că legea nu respectă nici Pactul pentu educaţie semnat de toate partidele politice. Preşedintele Federaţiei “Alma Mater”, Anton Hadăr, susţine că legea ar fi trebuit să-şi urmeze cursul firesc al dezbaterii în Parlament. “Vom asista la multiple schimbări ale legii, imediat după schimbarea politică. Este trist că nu avem stabilitate, iar acest lucru se va răsfrânge asupra sistemului de învăţământ”, spune Anton Hadăr. “Problema de fond este că această lege nu produce efecte în sistemul de învăţământ, face o privatizare a acestuia şi o implicare a politicului foarte mare în viaţa şcolii, dar şi o lipsă de decizie la nivel de învământ”, arată Liviu Pop, secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din învăţământ (FSLI), care crede că adoptarea Legii educaţiei în forma actuală ar putea fi interpretată şi ca o decizie politică pentru păstrarea UDMR la guvernare.

Prevederile din lege referitoare la învăţământul în limba minorităţilor sunt de altfel motivul satisfacţiei exprimate de Marko Bela, prevederi care au constituit controversa majoră a acestei legi, precum directori maghiari în şcolile româneşti din Ardeal sau manuale importate din Ungaria.

De altfel, şi Academia Română, printr-un raport elaborat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice la cererea Senatului, a avertizat că aplicarea acestei legi ar putea determina amplificarea tensiunilor interetnice şi chiar enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna.

Astfel, la capitolul privind minorităţile se prevede că toate disciplinele se studiază în limba maternă, singura excepţie făcând-o disciplina Limba română, care se va studia în română, dar după manuale elaborate special pentru minorităţile respective. De asemenea, aceste minorităţi vor putea susţine examenul la Limba română pe baza programei speciale. Mai mult, pornind de la această prevedere, în lege se continuă arătându-se că inclusiv Istoria şi Geografia României se vor studia în limba maternă a minorităţii respective, după manuale traduse. Singura obligaţie impusă elevilor minorităţilor este aceea ca toponimia şi numele proprii româneşti să fie însuşite şi în limba română. În plus, elevii din partea minorităţilor vor avea ca discipline de studiu şi Istoria, şi tradiţiile minorităţii respective, după manuale speciale pe care Ministerul Educaţiei este obligat să le pună la dispoziţie. Textul legii prevede clar că aceste manuale, pe care ministerul este obligat să le pună la dispoziţie, pot fi şi importate, cu avizul Ministerului Educaţiei.

Un alt articol favorabil UDMR prevede obligativitatea instalării a câte unui director maghiar în şcolile cu învăţământ mixt. Astfel, textul legii spune că “în unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională”. Legea Guvernului Boc mai spune că “în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii elevilor şi ai preşcolarilor se poate folosi şi limba de predare”. Cu alte cuvinte, şedinţele cu părinţii, chiar dacă sunt părinţi ai copiilor români care învaţă în şcolile majoritarilor, se vor desfăşura în limba maghiară, obligându-i şi pe români să o cunoască.