CCR, între salvgardarea democraţiei şi jocurile puterii. Azi se dă motivaţia privind neconstituţionalitatea legii privind comasarea alegerilor

Curtea Constitutionala a Romaniei este asteptata astazi sa dea publicitatii motivarea deciziei prin care a respins legea privind comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare. Este o decizie asteptata deopotriva de pu­tere si opozitie pentru a pune punct sau pentru a continua dezbaterea privind alegerile anticipate si comasarea alegerilor.

Daca imediat dupa verdictul de neconstitutionaliate a legii reprezentantii Puterii, cei drept oarecum surprinsi, au evitat sa comenteze decizia Curtii, in ultimele zile, declaratiile acestora au fost mult mai nuantate, semn ca separarea puterilor in stat nu prea exista. Insusi premierul Boc a declarat la TVR ca informatiile existente indica faptul ca CCR a consi­derat drept neconstitutionale doar anumite articole din proiectul legii de comasare a alegerilor, nu actul normativ in totalitate. La randul sau, ministrul Culturii, udemeristul Kelemen Hunor, a fost mult mai exact, punctand ca "s-ar putea sa fie doar o decizie legata de prelungirea mandatelor sau incompatibilitatile care au fost prevazute in lege sau data alegerilor".

De altfel, unul dintre motivele pentru care USL a contestat legea comasarii alegerilor la CCR a fost prelungirea mandatelor alesilor locali. Uniunea atragea atentia ca actul normativ, "dispunand cu privire la comasarea alegerilor, stabileste in realitate si o prelungire cu aproximativ sase luni a mandatelor alesilor locali, aflati in prezent in functie, de vreme ce acestia si-au dobandit mandatele ca urmare a alegerilor ce au avut loc in iunie 2008". "Nu este admisibil sa se modifice un act normativ in vederea acordarii unui be­neficiu (al prelungirii mandatului) strict pentru o categorie de alesi locali – cu atat mai mult cu cat acest demers se realizeaza cu nerespectarea principiului actiunii legii in timp", sublinia USL. Intr-un interviu acordat Jurnalului National, liderul Asociatiei Pro Democratia, Cristian Parvulescu, atragea si el atentia asupra acestei aberatii. "La momentul in care vorbim, legea comasarii alegerilor, care este un amendament la legea electorala valabil doar pentru alegerile din 2012, nu este inca in functiune, nu a fost promulgata, pentru ca este la CC, dar nici mandatul primarilor si alesilor locali nu a fost prelungit. Adica facem alegeri comasate in noiembrie, dar primarii isi termina mandatul in iunie. Este aberant ce se intampla. Pe alta parte, afecteaza li­ber­tatea de libera alegere, duce la confuzie, la confuzia intre mandate, este de nedorit acest lucru si sunt alte documente ale Consiliului Europei care avertizeaza asupra acestui lucru", afirma Cristian Parvulescu. Pe de alta parte, surse din CCR citate de pesurse.ro spun ca judecatorii ar fi declarat ca nefiind neconstitutio­nale doar doua prevederi: acolo unde judecatorilor li se impunea un termen de precadere (adica cine contesta in instanta modului in care Guvernul decide trasarea colegiilor electorale trebuia sa o faca intr-un termen anume, iar completele erau obligate la un alt termen, si asa ceva nu se poate, deoarece o curte se pronunta in ce termen considera de cuviinta) si acolo unse se interzicea ca o persoana ca poata candida si pentru un loc in Parlament si pentru unul in administratia locala (pe motiv ca se incalca dreptul de a alege si a fi ales garantat de Constitutie). Din informatiile pesurse.ro reiese clar ca reprezentantii Coalitiei doresc cu orice pret comasarea alegerilor. Daca "profetiile" reprezentantilor puterii privind decizia Curtii pe comasarea alegerilor se adeveresc, nu ar fi pentru prima data cand judecatorii CCR declara neconstitutionale parti dintr-o lege, si nu legea in totalitate. S-a intamplat in iunie 2010, cand legea privind taierea pensiilor si a salariilor bugetarilor a fost contestata la Curte. Atunci, magistratii CCR au decis ca taierea pensiilor este neconstitutionala, dar reducerea salariilor bugetarilor, nu. Taierea a 25% din salariile bugetarilor este o restrangere a dreptului la munca, insa este corect intemeiata de Cabinet pe prevederile articolului 53 din Legea fundamentala, afirmau judecatorii Curtii Constitutionale. Potrivit acestora, cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, este un drept castigat, iar diminuarea acestuia cu 15% nu poate fi acceptata nici macar temporar. In final, magistratii CCR au ajuns la concluzia ca reducerea cheltuielilor bugetare este o masura necesara pentru mentinerea democratiei si "salvgardarea fiintei statului".