CEDO, pe post de agent imobiliar

Modalitatea de retrocedare a proprietăţilor  - frână în calea investiţiilor străine

Ministrul Justiţiei a făcut declaraţii extrem de dure la Conferinţa internaţională privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei CEDO, desfăşurată la Bucureşti. Un alt proiect postdecembrist eşuat, a spus Predoiu. Acesta a subliniat impactul instabilităţii legislative în materia retrocedării proprietăţilor asupra întregii societăţi.

“Retrocedarea proprietăţilor este un alt proiect postdecembrist eşuat, care se impune redresat urgent şi încheiat. Nici una dintre părţile interesate în acest proces, foşti proprietari, chiriaşi, stat, societatea în ansamblu nu şi-au atins obiectivele. Justiţia, ca valoare, nu a fost servită. Întârzierea şi complicaţiile legislative şi jurisprudenţiale create şi menţinute în clarificarea proprietăţilor au constituit o frână în calea investiţiilor străine. Programele de dezvoltare a infrastructurii de transport au suferit de asemenea din cauza complicaţiilor legate de regimul proprietăţii. Unele practici abuzive, manopere dolozive şi erori judiciare au agravat efectele. Regimul proprietăţii este baza organizării coerente a unei societăţi. Puneţi dezordine în regimul proprietăţii şi veţi avea dezordine în toată societatea! Puneţi ordine în regimul proprietăţii şi veţi avea coerenţă în raporturile civile şi comerciale, o economie înfloritoare şi pace socială! Iată comandamentele pentru care Autoritatea de resort trebuie să vină rapid cu un proiect viabil şi corect din punct de vedere tehnic. Decizia pilot a CEDO vine şi ea în urma şi în sprijinul acestor comandamente. Cred, de asemenea, că importanţa problemei şi impactul ei la scara societăţii ar impune un minim consens politic privind soluţiile viitoare. În fine, trebuie luat în calcul că statul are la rândul lui mijloace limitate de despăgubire,” a declarat ministrul Justiţiei.

“Lipsa unui criteriu rezonabil de cuantificare a despăgubirilor a condus uneori la transformarea CEDO într-un adevărat agent imobiliar, silit practic să evalueze şi să reevalueze cuantumul despăgubirilor în funcţie de fluctuaţiile pieţelor ceea ce a îngreunat chiar şi activitatea CEDO, nu numai a instanţelor din România”, a declarat ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, azi la Conferinţa internaţională privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei CEDO, desfăşurată la Bucureşti.

"În această materie, a restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti, examinarea jurisprudenţei CEDO împotriva României, demonstrează fără putinţă de tăgadă că instanţele din România au fost chemate să soluţioneze un număr impresionant de cauze în acestă materie, deşi nu au dispus de un cadru legislativ suficient de previzibil, de clar şi de coerent în acestă privinţă", a explicat şi preşedintele instanţei supreme, judecătoarea Livia Doina Stanciu.

Instabilitate politică, egal incoerenţă legislativă, egal condamnări la CEDO

La fel ca şI preşedintele instanţei supreme  - care a arătat că prima lege în acest domeniu a fost insuficientă pentru a repara integral, iar apoi multiplele modificări ale acestei legi de către Parlament (zonă politică) n-a făcut altceva decât să creeze o profundă insecuritate juridică -, şI ministrul Justiţiei a afirmat că principala cauză a insucceselor României în a închide această problemă a fost “instabilitatea politică”. Această instabilitate s-a transformat într-o lipsă de coerenţă a normelor juridice. “Principala cauza a insucceselor noastre de a epuiza până în acest moment, în mod fericit, această problemă o constituie, în opinia mea, instabilitatea politică, care a condus la o instabilitatea legislativă accentuată. Foarte multe legi au încercat să rezolve problema din diverse unghiuri necorelate în mod coerent, modificate de multe ori, de prea multe ori, până în punctul în care a fost dificilă aplicarea lor în mod uniform de către instanţe”, a afirmat Predoiu. Instabilitatea legislativă, pe de o parte, şi absenţa unei legislaţii privind răspunderea disciplinară a magistraţilor, pe de altă parte, a stimulat uneori apariţia unor decizii criticabile, desfiinţate în căi de atac sau în faţa CEDO, determinând condamnarea României, a spus Predoiu. Ministrul Justiţiei a susţinut caracterul imperativ al unei măsuri urgente după hotărârea-pilot dată de CEDO, în octombrie 2010, potrivit căreia România este obligată să-şi schimbe legislaţia în materia proprietăţii, în decurs de 18 luni, moment până la care celelalte cazuri similare de pe rolul Curţii Europene au fost suspendate. De atunci s-au scurs patru luni şI nu s-a modificat nimic. Astfel, Predoiu a arătat că  Executivul şi Legislativul trebuie să ţină cont de jurisprudenţa CEDO, astfel încât ţara noastră să nu mai fie în “situaţia de a construi injustiţia prin reglementări”. El a cerut de urgenţă modificarea Legii 24/2000 privind tehnica legislativă în acest sens. “Trebuie să eliminăm rapid din legislaţie toate prevederile care contravin jurisprudenţei CEDO, în caz particular în ce priveşte retrocedarea proprietăţilor”, a afirmat Predoiu. Ministrul a mai subliniat că în următoarele două-trei luni, echipa interinstituţională care lucrează la proiectul de modificare legislativă va putea prezenta pachetul de măsuri necesare pentru implementarea în legislaţie a concluziilor CEDO din deciziile-pilot. De asemenea şi pachetul de soluţii pentru despăgubirea foştilor proprietari urmează a fi creionat, după discuţii avute inclusiv cu oficiali ai Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Topul vinovaţilor pentru condamnările la CEDO

Suma totală plătită de România în baza deciziilor CEDO până la sfârşitul anului 2009 este de 44.644.066 euro. O analiză a specialiştilor cu privire la jurisprudenţa CEDO în ceea ce ne priveşte şI a cauzelor care au determinat condamnarea României în perioada 1994 - 2009, demonstrează că în proporţie covârşitoare, responsabilităţile sunt concurente între cele trei puteri (legislativă, executivă, judecătorească) ori între două dintre acestea.

În topul “vinovaţilor” pentru condamnări, pe primul loc se află Legislativul cu 84,07 %, urmat îndeaproape de puterea judecătorească (72,08). Guvernul se află pe locul trei cu 58,73 %, urmat de Ministerul Public – “vinovat” pentru 16,78 la sută din condamnări. Pe locul cinci se află Curtea Constituţională a României, responsabilă pentru 0,34 la sută dintre condamnări, mai exact pentru condamnarea în două dosare.

La Conferinţa organizată de Consiliul Europei, în colaborare cu Ministerul român al Afacerilor Externe, cu sprijinul Human Rights Trust Fund, au participat reprezentanţI la nivel de ministru sau secretar de stat/vice-ministru din cadrul autorităţilor specializate în problematica restituirii proprietăţilor, din 20 de state. Lucrările au fost deschise de ministrul român de Justiţie, iar moderator a fost agentul guvernamental Radu Horaţiu Răzvan.