Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cutremurul din 1977 a devastat Bucureştiul. A fost o mare surpriză pentru toată lumea. Nimeni nu se aştepta la un asemenea dezastru.
În zilele noastre, se vorbeşte încă din 2007 despre un posibil cutremur devastator, care ar corespunde unei ciclicităţi de cca 40 de ani a seismelor de acest fel. Povestea este mai lungă şi mai complicată.
CITEŞTE: Harta care dă fiori României. Seisme fără precedent ameninţă Europa
Cutremurul din 1940, produs la o adâncime mai mare, a distrus până la temelii unul dintre cele mai importante oraşe ale Vrancei, Panciu. Din vechiul oraş, sediu al proprietarilor de pământuri, al arendaşilor, comercianţilor şi cămătarilor, a rămas atunci doar o statuie – cea ridicată în memoria ostaşilor căzuţi în primul război mondial.
Cutremurul din această dimineaţă, 4:37, în regiunea Vrancea, a avut 5,5 grade pe scara Richter şi s-a produs la o adâncime de 134 km, resimţindu-se mai mult în zona Focşani şi Panciu. Cutremurul din această dimineaţă s-a resimţit şi la Bucureşti.
Cutremurul din 1940, produs la ora 3:39, pe 10 noiembrie, cu epicentrul în zona Vrancea, a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter. Efectele lui au fost devastatoare în centrul şi sudul Moldovei, dar şi Muntenia a fost afectată. S-au înregistrat atunci 1.000 de morţi şi 4.000 de răniţi. Cutremurul s-a simţit şi la Bucureşti, unde s-au înregistrat cca. 300 de morţi, majoritatea la prăbuşirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme. Şi alte clădiri din Capitală au fost deteriorate. După cutremur, Asociaţia Generală a Inginerilor din România a întreprins un studiu detaliat al efectului cutremurului asupra clădirilor din beton armat.
Adâncimea contează. Mişcările tectonice din Vrancea nu afectează doar acea zonă. Ba chiar este posibil, în funcţie de adâncimea la care se produc, să aibă intensitate mai mică acolo, iar tragediile să se producă în alte părţi. "Vrancea are o caracteristică interesantă: până la 110 kilometri adâncime, energia este canalizată către Bucureşti şi Sofia, ca în 1977. Dacă adâncimea producerii cutremurului este mai mare de 130 de kilometri, energia e direcţionată către Chişinău şi Moscova, cum s-a întâmplat în 1940, cu efecte devastatoare la Focşani, Panciu şi în alte localităţi din Moldova", explica Gheorghe Mărmureanu, directorul Institutului de Fizică a Pământului, în martie 2007, pentru un material amplu referitor la cutremure, publicat în Jurnalul Naţional.
Cutremurul din 1940 a avut adâncimea H=133 km. A distrus complet oraşul Panciu şi s-a simţit până la Moscova. "Axa pe care intensitatea acelui cutremur a fost mai mare include Vrancea, Chişinăul şi ajunge până la Moscova. Cutremurele de suprafaţă au loc doar acolo unde există falii. La noi se produc cele de adâncime. Scara Richter se blochează la 8,41 de grade, de aceea folosim şi alte scări pentru măsurători", explica Mărmureanu.
Uitarea a făcut victime. Până în 1977, oamenii au vorbit din ce în ce mai puţin despre dezastrul din 1940. "4 martie 1977 a fost o mare surpriză pentru toată lumea", spunea Mărmureanu. "Se uitase de cutremur, pentru că ultimul fusese în 1940. Se decisese chiar reducerea forţelor de calcul pentru construcţii. Bucureştiul era proiectat pentru intensitatea de 8 şi jumatate (I=VIII 1/2) şi s-a redus la VII în anii ’70. Totul pentru a se face economie de oţel şi beton. Casa Poporului este cea mai sigură clădire din România, din acest punct de vedere, deoarecea fost proiectată pentru o intensitate de 9 grade (I=IX). Magnitudinea (M) exprimă energia eliberată în focar", mai explica specialistul. Aşa am aflat şi că toate clădirile construite înainte de 1963 sunt mai puţin sigure, deoarece, în acel an a apărut primul standard de proiectare antiseismică.
La 4 martie 1977, ora 21:22 a început curtemurul care a devastat Capitala. Aproape 30% din teritoriul României a fost puternic afectat. Imense pagube materiale, în special în zonele din sudul ţării – Bucureşti, Vălenii de Munte, Câmpina, Zimnicea, Turnu Măgurele, Craiova. Cutremurul s-a resimţit din Sicilia până la Moscova şi Leningrad şi, de asemenea, în sud, până în Grecia. Magnitudinea a fost de 7,2 grade. Moartea a luat 1.570 de vieţi omeneşti. Românii au pierdut atunci artişti îndrăgiţi, precum Doina Badea, Toma Caragiu sau Alexandru Bocăneţ.
Gheorghe Mărmureanu explica de ce cutremurele cu epicentrul în Vrancea sunt atipice, nefiind produse de mişcarea unor falii. "Să ne imaginăm ce se întâmplă dacă avem un stâlp şi îl comprimăm. Vrancea asta este. Cutremurul mare se produce atunci când energia atinge o stare critică, iar Vrancea e la confluenţa a două blocuri tectonice. Acolo nu există falii. Noi nu avem un tip tectonic precum cel din Turcia sau din Bulgaria".
Despre dezastrul din 1977 s-a vorbit mai mult, pentru că a fost mai aproape de zilele noastre, iar pagubele sale au fost foarte mari. A afectat mare parte din Capitală, a distrus clădiri şi a curmat multe vieţi. "În Vrancea s-au înregistrat cutremure devastatoare încă din timpul Imperiului Roman. Cele mai cunoscute au fost în 1940 şi în 1977. În fiecare secundă, în lume au loc cutremure, însă numai cele cu magnitudinea peste 7,01 grade sunt catastrofale. Vrancea este extrem de periculoasă atunci", a mai spus Mărmureanu. Se vorbeşte mai puţin despre pagubele pe care le-a făcut cutremurul în oraşe precum Giurgiu, Zimnicea sau Alexandria în ’77. Acest cutremur a afectat atunci mai puţin Vrancea, zona în care s-a produs, având intensitate mult mai mare pe axa Bucureşti-Sofia. "Dacă se produce un cutremur în Vrancea, magnitudinea lui este aceeaşi în toate zonele ţării, pe când intensitatea lui (I) arată cum s-a simţit acel cutremur în diferite locuri. Scara Mercalli are 12 grade şi o intensitate I=VII care arată că pot cădea coşurile de pe acoperişuri, pot apărea fisuri în pereţi, elemente distructive, rupturi de geamuri şi altele. Dar dacă magnitudinea MGR=7,2, ca la 4 martie 1977, când intensitatea a fost în Bucureşti I=IX 1/2 , la Focşani a fost doar de VI-VII, iar la Cluj II", mai explica specialistul.
Adancimea la care urmează să se producă un cutremur nu se poate stabili încă. În schimb, a fost construit un sistem de avertizare seismică în timp real. În 32 de secunde poate bloca gazul metan, lifturile, sălile de operaţie din spitale, trenurile, marile calculatoare, cu date importante etc. Este un sistem tehnic automat, conceput pentru unităţile industriale, dar indirect este conceput şi pentru oamenii obişnuiţi. La un cutremur de peste VII grade pe scara Richter dispare totul: curent electric, telefoane, calculatoare etc. Acest sistem a primit Marele Premiu European, la 22 martie 2006, la Viena.
