Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consilierul superior în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Nicolae Adrian Gavrilă, a fost reţinut, ieri, de procurorii DNA – structura centrală, pentru că a pretins mită, prin intermediar, în decurs de patru ani, de aproximativ 1.800.000 de euro. Odată cu el a fost reţinut şi avocatul bucureştean Marius Cătălin Stăncescu, care este şi consultant financiar. Acuzaţi de comiterea a trei infracţiuni de trafic de influenţă în formă continuată, cei doi au fost arestaţi de Curtea de Apel Bucureşti pentru 29 de zile. Într-o mărturie făcută Jurnalului Naţional în urmă cu trei săptămâni, omul de afaceri italian Antonello Celestini a povestit pe larg cum funcţionarul ANAF, pe post de intermediar al conducerii Agenţiei Naţionale a Vămilor, a cerut o şpagă de 400 de mii de euro în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Fiind refuzat, pretenţiile funcţionarului român au scăzut la 200.000 de euro. Deoarece nici la această sumă nu s-a ajuns la o înţelegere, potrivit lui Celestini, intermediarul a făcut o altă propunere: 300.000 de euro, plătibili în trei rate. În schimbul acestor bani, italianul ar fi fost protejat de instituţiile statului să facă şi contrabandă cu ţigări. Dialogurile cu intermediarul au fost înregistrate şi predate ca probe la DNA. Celestini este trimis în judecată pentru o presupusă evaziune fiscală de 60 de milioane de euro, dosar făcut de ANAF, potrivit lui Celestini, ca mijloc de presiune pentru extorcarea de bani. Intermediarul şpăgii l-a numit ca punct final al traseului banilor pe Viorel Comăniţă, numit în mod surprinzător director general interimar la Direcţia Naţională a Vămilor în locul cercetatului Radu Traian Mărgineanu. Până ieri, Viorel Comăniţă a refuzat orice lămuriri în acest caz deşi în repetate rânduri a fost invitat să-şi spună punctul de vedere. Nici şeful ANAF nu a dat explicaţii despre acuzaţiile care acum aruncă în aer instituţia pe care o conduce. "În perioada 2007-2008, inculpatul Gavrilă Nicolae-Adrian, în calitate de consilier în cadrul ANAF, a primit de la un denunţător suma de 120.000 de euro pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANAF asupra cărora avea influenţă, pentru a nu se recurge la blocarea conturilor firmei la care denunţătorul era acţionar. Exista riscul blocării conturilor de către ANAF din cauza neplăţii TVA la termen, către stat. În cursul anului 2008, inculpatul Gavrilă Nicolae-Adrian a pretins de la acelaşi denunţător suma de 400.000 euro pentru a interveni pe lângă o persoană cu funcţie de conducere la ANV, pe lângă care lăsase să creadă că are influenţă, astfel încât să fie efectuat transferul unei cantităţi de 860 tone tutun din România în Italia, fără plata accizelor aferente", susţin procurorii DNA. În noiembrie 2010, Gavrilă a pretins 200.000 euro pentru a interveni pe lângă acelaşi şef de la ANV, în vederea ridicării sechestrului de pe tutunul aflat în porturile Constanţa şi Giurgiu. Avocatul Stăncescu a primit în august 2010 de la acelaşi denunţător 50.000 euro, prin intermediul S.C. Amerisco Enterprises LTD – societate de tip off shore – pentru a interveni pe lângă comisari ai Gărzii Financiare, determinându-i să nu constate, cu prilejul unei verificări la firma denunţătorului, fapte de evaziune fiscală şi de contrabandă. Pentru acelaşi lucru, avocatul a cerut bani şi trei luni mai târziu, primind 21.000 de euro din 30.000 cât pretinsese. În noiembrie 2010, Stăncescu a acceptat promisiunea denunţătorului ca "prin intermediul său să se remită 1.000.000. euro unei persoane din conducerea ANAF, pretinzând pentru sine, în contul intervenţiei, un procentaj de 10%. În schimb, denunţătorul urma să înfiinţeze o fabrică de ţigarete care să funcţioneze clandestin, ferită de controalele ANAF", susţine DNA.
Explicaţiile ANAF şi ANV
ANAF zice că şi-a făcut treaba în "speţa Celestini". "În perioada 2009-2010, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, instituţii subordonate ANAF, au finalizat mai multe acte de control la mai multe societăţi implicate în această speţă, fiind stabilit un prejudiciu total în valoare de 357 milioane de euro adus bugetului general consolidat, constând în cea mai mare parte din accize şi taxă pe valoare adăugată. Totodată, ANAF, prin Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, a sesizat şi a înaintat actele de control organelor de urmărire penală în vederea continuării cercetărilor", ne-a comunicat ANAF. "Nu îl cunosc pe domnul Celestini şi voi înainta o acţiune penală împotriva lui pentru denunţ calomnios", a spus şi şeful interimar al ANV, Viorel Comăniţă, prin Biroul de presă al ANV. Acesta susţine că a sesizat parchetul în 2008 cu privire la posibila săvârşire a unor fapte de evaziune fiscală prin firma lui Celestini, la controlul inspectorilor fiscali stabilindu-se prin decizie de impunere un debit în sarcina societăţii în valoare de 219 milioane euro, datorie la bugetul consolidat al statului. "Cu privire la neregulile constatate pe parcursul verificărilor efectuate de echipa mixtă ANV-Garda Finaciară, a fost sesizată DNA." Comăniţă consideră că declaraţiile lui Celestini reprezintă doar "o acţiune de răzbunare împotriva celor care au reuşit să descopere acţiunile de evaziune fiscală şi spălare de bani realizate de firma în cauză". "Apreciez că este vorba despre afirmaţii care au un caracter defăimător şi calomnios, formulate de către o persoană trimisă în judecată pentru evaziune fiscală de 44 milioane de euro", a spus Comăniţă.
Şeful ANAF se jură că nu-i regina
Fostul şef al Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV), Radu Traian Mărginean, este pus sub învinuire pentru luare de mită în dosarul de corupţie de la Vama Halmeu, în care protagonistă este fosta şefă a acelei structuri care şi-a cumpărat funcţia cu 130.000 de euro, adunaţi de la cămătari şi daţi şpagă prin intermediarul Eugeniu Petrescu, cel care ar fi mijlocit întâlnirea dintre mituitor şi mituit. Despre noul şef interimar al ANV, Viorel Comăniţă, şcolit la Sibiu, unde a şi practicat avocatura, surse politice precizează că PDL ar fi vrut să-l impună şef la ANV, dar a sfârşit prin a-l numi pe Mărginean. În lumina declaraţiilor denunţătorului Celestini, Comăniţă devine, după Mărginean, al doilea şef al ANV suspectat de corupţie.
Un alt şef de vamă acuzat de corupţie şi arestat la sfârşitul săptămânii trecute, Cornel Costea, ex-şef al Vămii Ploieşti, a declarat în faţa judecătorilor că a luat mită 90.000 de lei, din care a oprit o treime, iar restul i-a împărţit între vameşi şi alte persoane. El a precizat că, după ştiinţa sa, banii ajungeau "la preşedintele S.B.". Şi Diana Severin, fosta şefă a Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Prahova, a declarat chiar în ziua arestării lui Costea că preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, este regina şi că în 2009 un apropiat al acestuia i-a solicitat demisia din funcţia de şef al Vămii Ploieşti pentru că nu a luat "şpagă" şi nu a dat mai departe. La rândul său, senatorul Valer Marian a susţinut că numele preşedintelui ANAF apare în mai multe dosare penale. Sorin Blejnar neagă orice implicare de natură penală. Ba chiar i-a acţionat în judecată pe cei care i-au legat numele de scandalul corupţiei din vămi. După o discuţie la Palatul Victoria între Sorin Blejnar şi Emil Boc, premierul a anunţat că-l va demite din funcţie pe şeful ANAF numai dacă procurorii DNA îl pun sub acuzare.
Celestini spune că i s-au cerut bani pentru Viorel Comăniţă. Acesta neagă şi-l dă în judecată
Într-un articol publicat acum trei săptămâni în Jurnalul Naţional, Antonello Celestini, partener până mai ieri cu Ioan Niculae în reprivatizarea "Tutunului Românesc" dezvăluia manevrele prin care a fost exclus din afacere şi obligat să renunţe la investiţia din România. Astfel, dezvăluirile făcute de Celestini dau o nouă turnură operaţiunii "Curăţenia în vămi". El prezintă sistemul corupţiei din vamă şi ANAF, îl include pe noul şef al Vămii, Viorel Comăniţă, între persoanele care i-au solicitat prin interpuşi şpăgi de sute de mii de euro. Potrivit lui Celestini, probele se află la DNA. Afacerea "Tutunul Românesc" a fost mereu în ultimul deceniu un focar de suspiciuni pentru felul în care statul a ieşit jumulit din privatizări, procese, reprivatizări, ajutoare de stat. De fiecare dată, mai la lumină sau mai la fereală, la orice mişcare a acţiunilor în spatele operaţiunilor s-a aflat Ioan Niculae. Mai puţin cunoscut este modul în care Ioan Niculae a reuşit prin manevre succesive să elimine capitalul străin din Tutunul Românesc, să obţină controlul societăţii, deşi el pornea ca minoritar, un acţionar "mic-pitic". Ultimul dintre străinii care dădeau "lustrul" de afacere internaţională pentru Tutunul Românesc – devenit între timp Galaxy Tobacco, se numeşte Antonello Celestini. Venit în România cu afaceri în agricultură şi în special în cultura tutunului, italianul a fost timp de câţiva ani, până în 2009, acţionar majoritar în Galaxy Tobacco. "În 2008, Ioan Niculae a dorit să trecem pe imobiliare, să renunţăm la profitul societăţii. Au apărut divergenţe între noi şi ei şi nu am mai putut colabora după ce un grup de oameni devotaţi lui Niculae mi-au interzis fizic să intru în biroul meu, deşi eram acţionar majoritar", povesteşte Celestini. Litigiile nu sunt încheiate între cei doi nici acum. Socotelile au cuprins şi o cantitate de circa 800 de tone de tutun neprelucrat, tutun brut care a fost cedat societăţii CTS – reprezentată de Celestini, acţionar în Galaxy Tobacco, tutun de la care I se trage şi acuzaţia de evaziune fiscală în procesul în care este judecat. Celestini a fost plimbat de la un depozit la altul şi deşi a devenit proprietar cu acte al mărfii, italianul nu a putut să o scoată din ţară. Vameşii români au considerat că produsul trebuie accizat, deşi legislaţia în vigoare permitea exportul tutunului brut în Italia, ţara comunitară, fără să fie supus taxelor. Pretenţia vămii este anulată de Ministerul Finanţelor, care cere aplicarea legislaţiei, adică tutunul brut nu este taxat la export în cadrul UE. Celestini susţine că oprirea tutunului de vameşi a
fost regizată pentru a fi obligat să plătească o şpagă de 400.000 de euro. Era perioada alegerilor şi un intermediar, spune Celestini, i-a cerut explicit bani în numele lui Viorel Comăniţă pe atunci adjunct al directorului general al Vămii din cadrul ANAF. Pentru că italianul a refuzat să cotizeze, i s-a făcut o reducere – 200.000 de euro şi poate face operaţiunea de export a tutunului. Vameşii au venit şi cu "promoţie" – o şpagă de 300.000 de euro, plătibilă în rate. În aceşti bani, Celestini a fost asigurat că poate face şi contrabandă de ţigări. Dovezile acestor încercări de a obţine sute de mii de euro de la Celestini se află, potrivit declaraţiilor acestuia, la DNA. Interesant este că în locul lui Mărginean, debarcat în urma spectacolului "Curăţenie în vămi", a fost numit şef interimar chiar Viorel Comăniţă.
