Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul Tiberiu Mihail Niţu este propunerea ministrului Justiţiei, Mona Pivniceru, pentru funcţia de procuror general al României.
Cine este Tiberiu Mihail Niţu
Procurorul Tiberiu Mihail Niţu s-a născut pe 31 iulie 1971. Este absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1991-1995); master la Universitatea Titu Maiorescu, Facultatea de Drept (2004-2006).
Şi-a început cariera de magistrat în 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, unde a fost procuror stagiar (nov. 1995-nov. 1997), procuror (dec. 1997 - ian. 1999), prim-procuror adjunct (febr. 1999-febr. 2002) şi prim-procuror (febr. 2002-febr. 2005).
Procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Biroul Teritorial Prahova (mart. 2005-iul. 2006) şi procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova (aug. 2006-aug. 2007).
Prim-adjunct al Procurorului General (sept. 2007-iun. 2011), apoi procuror (iul.-sept. 2011) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Din octombrie 2011, Mihail Tiberiu Niţu este inspector judiciar la Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Ce spune Tiberiu Niţu în proiectul de management
În proiectul de management, Tiberiu Niţu îşi propune pentru îmbunătăţirea Ministerului Public următoarele obiective: combaterea corupţiei, atât la nivel înalt, cât şi la nivel local, combaterea criminalităţii organizate, combaterea evaziunii fiscale, a contrabandei, a spălării banilor, soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiunile prin care sunt fraudate fondurile europene, a cauzelor privind achiziţiile publice, recuperarea prejudiciilor produse prin săvârşirea infracţiunilor, confiscarea beneficiilor obţinute prin săvârşirea infracţiunilor, inclusiv aplicarea confiscării extinse.
'Având în vedere constatările şi recomandările făcute de experţii Comisiei Europene în raportul din iulie 2012, dar şi propriile constatări, identific, în principal, următoarele vulnerabilităţi ale sistemului Ministerului Public: resursele umane şi volumul de muncă, eficacitatea redusă a sistemului, lipsa de omogenitate în exercitarea actului de conducere, inconsecvenţa jurisprudenţei, inexistenţa unor metodologii, proceduri unitare, precum şi a unei standardizări în desfăşurarea unor activităţi, perspectiva uzurii echipamentelor IT', susţine el în document.
Tiberiu Niţu propune pentru următorii ani îmbunătăţirea alocării resurselor umane şi repartizarea echilibrată a volumului de muncă, creşterea eficacităţii activităţii, un act de conducere omogen şi un act de justiţie predictibil, o mai bună organizare a parchetelor, metodologii şi proceduri unitare de lucru.
'Este evidentă nevoia a se proceda mai întâi la o mai bună organizare a activităţii parchetelor, la o mai bună evidenţiere statistică a activităţilor desfăşurate de procurori şi grefieri, pentru a se proceda apoi la o normare a muncii. Apreciem că nu creşterea numărului de procurori constituie o modalitate eficientă de rezolvare a problemei, ci o repartizare echilibrată, dar în acelaşi timp concentrată, a resursei umane, cu menţiunea că o regândire a rolului grefierului în Ministerul Public şi o creştere a numărului acestora pentru a rezolva probleme administrative s-ar impune', consideră procurorul, potrivit Agerpres.
În opinia sa, având în vedere constatările şi recomandările experţilor Comisiei, precum şi datele statistice privind resursele umane, modul cum acestea sunt alocate în prezent în Ministerul Public, volumul de activitate şi distribuirea acestuia, soluţia restructurării parchetelor apare ca fiind cea mai potrivită, această nevoie fiind şi mai acută prin perspectiva intrării în vigoare a noilor coduri.
