Clasamentul discriminării în România

Conform ultimului sondaj realizat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), doi din trei români consideră că discriminarea este o problemă actuală în România, cauza principală fiind lipsa educației.

Grupurile cele mai discriminate din România sunt persoanele cu HIV/SIDA (65%), persoanele dependente de droguri (57%), persoanele cu dizabilități psihice şi fizice (56%) şi persoanele de etnie rromă (49%). Conform sondajului, funcționarii publici discriminează mai mult decât medicii sau cadrele didactice. În plus, 59% dintre respondenţi consideră că politicienii discriminează.

Conflictele etnice persistă
Conform cercetării calitative, maghiarii din Transilvania sunt conştienţi că discriminarea pe motive etnice se afla pe un trend descendent, însă în zonele Cluj, Covasna sau Harghita ungurii susţin că resimt tensiunile mai accentuat decât în Bucureşti. Pe de altă parte, discriminarea accentuată percepută de rromi îi împinge pe aceştia să apeleze la agresivitate pentru a se impune.
Nici maghiarii, nici romii nu cunosc organizaţii/instituţii cărora să li se poată adresa în caz de discriminare. Şi percepţia asupra ONG-urilor este una negativă, acestea fiind considerate canale de delapidare a fondurilor.

Soluţiile: comunicarea eficientă şi educaţia
În domeniul sănătăţii, 78% dintre respondenţi au propus crearea unui sistem de monitorizare a calității serviciilor medicale din punctul de vedere al pacienților. Oamenii au sugerat şi cursuri obligatorii pe teme de nediscriminare pentru studenții la școli medicale, medicii de familie şi directorii de spitale.

În ceea ce priveşte educaţia, s-a propus introducerea în programa şcolară a unor ore dedicate non-discriminării şi organizarea unor evenimente de tip festivaluri de film, târguri dedicate diferitelor etnii/ minoritaţi, tabere de schimb cultural sau chiar iniţiative de tip “Îmbrăţişează un maghiar”.

Cetăţenii ar dori de asemenea să fie mai bine informaţi în legătură cu drepturile pe care le au în fața celor care furnizează servicii publice. Instruirea funcționarilor din administrația publică locală ar fi şi ea binevenită.

Explicaţie foto
În cadrul viitoarei strategii naţionale de combatere a discriminării, românii ar aloca fondurile, în ordine, pentru domeniile sănătate, educaţie, muncă, demnitate personală şi servicii publice.