Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
SCANDALOS ● Sfîşiată de cîini, ignorată de oameni
Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului
(FACIAS) şi-a propus să urmărească consecinţele practice ale unei
întîmplări nefericite. Cazul profesoarei de desen Mălina Popa, care în
urmă cu două luni a fost mutilată în Bucureşti de un cîine comunitar,
tinde să cadă în uitare.
SCANDALOS ● Sfîşiată de cîini, ignorată de oameni
Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) şi-a propus să urmărească consecinţele practice ale unei întîmplări nefericite. Cazul profesoarei de desen Mălina Popa, care în urmă cu două luni a fost mutilată în Bucureşti de un cîine comunitar, tinde să cadă în uitare.
Nu au fost identificaţi vinovaţii din cadrul administraţiei, cîinele a fost dat.... dispărut, iar profesoara se luptă de una singură prin spitale, suportînd o suită de operaţii care – după predicţiile medicilor – se vor prelungi în următorii doi-trei ani. Faptul că drama tinerei nu a reprezentat decît un balon de presă, fără a produce consecinţe administrative sau legale, pare simptomatic pentru problema celor 40.000 de cîini fără stăpîn din Capitală. Aceştia se bucură de o tristă celebritate după ce ucid sau mutilează trecători, însă de fiecare dată dezbaterea publică sfîrşeşte în zona obscură a poziţiilor pro sau contra eutanasiere, făcînd astfel nevăzută culpa directă a autorităţilor.
SALVAREA MÎINII – UN EFORT PREA MARE? La 28 de ani, Mălina Popa avea o viaţă absolut normală. Mergea zilnic la şcoală – o şcoală privată din Capitală – unde elevii din clasele I-IV o aşteptau pentru ora de desen. La 29 februarie, la ora 7:15, cariera ei s-a sfîrşit însă brusc. Pe Strada Elie Carafoli din Sectorul 1 a fost atacată de un cîine fără stăpîn, care i-a sfîşiat mîinile în mai multe locuri. Nu a fost singura victimă, o bătrînă fiind la rîndul ei trîntită la pămînt de acelaşi animal, care i-a smuls efectiv o bucată de carne din braţ. Totuşi, Mălina a fost rănită mai grav:
"M-am gîndit că ar trebui s-o ajut pe bătrînă. Dar nu puteam să mă mişc. Degetul meu gros de la mîna dreaptă era pe jos, iar tendoanele îmi atîrnau în gol". În scurt timp, după ce a reuşit să se refugieze într-o curte, profesoara Popa se afla la un spital de urgenţă. Cu muşcături pe tot corpul. Şi cu bucata retezată din degetul mare în geantă. E greu să explici ce înseamnă o mînă sfîşiată, cu numeroase cusături şi un deget lipsă, pentru un artist plastic. "Poate fi sfîrşitul carierei mele. Cu orice altă meserie m-aş fi putut poate descurca, dar aşa...", spune Mălina, care are toate degetele mîinii drepte arse în urma unei intervenţii chirurgicale. "Nu pot să mănînc, darămite să iau pensula în mînă. Şi copiii mă aşteaptă la şcoală."
Doctorii i-au explicat că exista posibilitatea ca degetul să-i fie salvat. Dar asta ar fi presupus un efort prea mare. Între două intervenţii chirurgicale, Mălina Popa a încercat să se întoarcă la şcoală. Aici însă a fost sfătuită amical să semneze un act prin care se obligă să nu invoce un accident de muncă. Conducerea şcolii a solicitat opinia unui specialist în vederea stabilirii capacităţii ei de a-şi mai practica meseria. Mai mult sau mai puţin discret, i s-a sugerat că handicapul fizic va impune eliberarea postului. În fond, e vorba despre o şcoală privată. Adică de o afacere care nu-şi permite acte de caritate. Vîlva mediatică a obligat însă patronatul să bată în retragere şi să aştepte un moment mai prielnic...
SURPRIZA. După ce cazul mediatic Mălina Popa s-a stins şi toţi actorii publici şi-au manifestat compasiunea şi preocuparea, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) şi-a propus să urmărească consecinţele practice ale acestuia. Descoperirile au fost şocante. "Ne-am imaginat că presiunea mediatică va impune măcar o responsabilitate demonstrativă", spune Ovidiu Raeţchi, preşedintele FACIAS, "însă ceea ce am descoperit e absurd chiar şi pentru România". Conform legislaţiei actuale, trei instituţii îşi dispută cazurile de gen. Potrivit spuselor agentului comunitar Buleu, "Poliţia Animalelor intervine doar dacă animalul este maltratat... Administraţia pentru Supravegherea Animalelor (ASA) strînge animalele de pe stradă, iar Poliţia Capitalei anchetează cazul dacă cineva este rănit".
Principala responsabilitate pentru identificarea cîinelui aparţine Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor (ASA). La cîteva zile după incident, reprezentanţii acesteia s-au deplasat la faţa locului, dar, conform explicaţiei Simonei Panaitescu, directoarea ASA, "cîinele a dispărut şi nu l-a mai văzut nimeni", ca apoi să apară din nou. Contactaţi ulterior de reprezentanţii FACIAS, lucrătorii de la Administraţia pentru Supravegherea Animalelor au negat că ar şti ceva despre cazul profesoarei de desen. Mint ei? Minte directoarea lor? Fundaţia a încercat să găsească răspunsuri şi la Poliţie, care este obligată să intervină atunci cînd există victime. Totul a fost zadarnic. Poliţiştii sînt insensibili la astfel de cazuri.
Facias vrea să meargă în instanţă
"Dacă pentru cîinii cu stăpîn responsabilitatea juridică aparţine stăpînului, pentru cîinii comunitari răspunde administraţia. E o problemă de logică juridică, animalul nu are responsabilitate legală, nu împotriva sau în apărarea lui trebuie asmuţită opinia publică. Am pierdut ani în şir cu o discuţie colaterală despre eutanasiere, care-i salvează întotdeauna pe cei vinovaţi. Iar cei vinovaţi sunt cei din administraţia locală. Au bugete, au infrastructură, misiunea lor e să ţină animalele periculoase departe de cetăţeni. Fiind stufoasă şi incoerentă, legislaţia sugerează mai multe interpretări. Am contactat mai mulţi avocaţi", explică Ovidiu Raeţchi. "În principiu, vinovăţia juridică pare a bascula între Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi instituţia Primarului. Vom acţiona în instanţă aceste două autorităţi, pentru că ne dorim ca precedentul Mălina Popa să ducă la o clarificare juridică. Pe viitor oamenii agresaţi de cîini trebuie să ştie clar pe cine trag la răspundere pe cale legală". Indiferent de rezultatul procesului, FACIAS este hotărîtă să continue demersul şi în alte cazuri: "Vom prelua sub raport juridic orice situaţie de acest gen, dacă victima este dispusă să lupte. Gîndiţi-vă că o fetiţă de şase ani a fost ucisă la Agigea de cîini şi că acest lucru se poate repeta oricînd, dacă nu exercităm o presiune constantă asupra instituţiilor statului", a conchis preşedintele FACIAS.
