Combinația drog-HIV, în creștere alarmantă

În perioada 2008 - 2014 au fost internați în spitalul Victor Babeș aproximativ 600 de pacienți cu infecție HIV, utilizatori de droguri injectabile. O mare parte dintre aceștia au fost diagnosticați concomitent cu alte boli cum ar fi hepatită C, sepsis, endocardită, infecții pulmonare severe. Numărul cazurilor de tuberculoză multidrogrezistentă este, de asemenea, în creștere.

În România se înregistrează, începând cu 2011, o creș-tere alarmantă a numărului de cazuri cu infecție HIV în rândurile consumatorilor de droguri: de la o incidență de 3%, în 2010, la 21% - anul trecut. Mulți dintre narcomani nu au domiciliu, trăiesc de obicei pe stradă și nu au acte de identitate (fiind pierdute sau expirate).

Pacienții seropozitivi HIV, utilizatori de droguri injectabile, sunt predominant bărbați în jurul vârstei de 30 de ani, fără studii, fără ocupație și fără asigurări de sănătate. Majoritatea sunt consumatori de droguri de peste 10 ani, care au utilizat inițial heroină și apoi, din 2009, drogurile etnobotanice.

Risc epidemiologic

Prevederile legale pentru HIV și TBC includ atât tratamentul din spital, cât și serviciile gratuite de monitorizare și evaluare ale pacientului, indiferent de statutul său legal – asigurați ori neasigurați. Dr. Cristiana Oprea, medic primar boli infecțioase, șef de secție la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” București, ne-a declarat că, în practică, pacienții cu HIV dependenți de droguri fără acte pot fi tratați în spital, dar sunt mari dificultăți în ceea ce privește monitorizarea lor după externare.

„La externare pacienții primesc tratament antiretroviral, dar ulterior ei trebuie să se prezinte periodic pentru monitorizare - evaluare clinică, imunologică și virusologică - pentru a se putea evalua evoluția bolii și modul în care își administrează terapia. Dar pentru că acești pacienți nu au, de cele mai multe ori, acte sau card de sănătate, investigațiile care ar trebui să fie efectuate prin sistemul de dispensarizare nu sunt validate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Povara financiară cade asupra spitalului care trebuie să suporte singur costurile”, explică medicul. În lipsa unei monitorizări periodice, riscul epidemiologic este mult mai mare.

Persoanele seropozitive HIV care nu se află sub tratament antiretroviral au mai multe șanse să transmită infecţia partenerilor lor. Marian Ursan, președin-tele Asociaţiei „Carusel”, spune că mulţi bolnavi de HIV dependenţi de droguri nu iau medica-mentele prescrise. „Oamenii stau pe stradă și n-au nici ce mânca; infecţia cu HIV este ultima lor problemă. Nu-și iau medicamentele chiar dacă le primesc. E adevărat și că, la cei recent îmbolnăviţi, efectele bolii nu se văd imediat”.

Medicii se simt uneori depăşiţi Medicul Cristiana Oprea spune că personalul întâmpină dificul-tăți în îngrijirea narcomanilor cu infecție HIV, deoarece aceștia prezintă tulburări neuropsihice și de comportament datorate utilizării de droguri injectabile. „Am avea nevoie de fonduri suplimentare și de un număr mai mare de asistente și infirmiere calificate.

Mulți dintre pacienții consumatori de droguri ajung în clinica noastră fie în stare de sevraj, fie sub influența drogului. Datorită faptului că acești pacienți prezintă tulburări majore de compor-tament, devenind uneori agresivi cu personalul și ceilalți pacienți, avem nevoie de ajutorul medicilor psihiatri”.

O mare parte dintre pacienți fug din spital pentru a-și procura droguri, uneori chiar în ziua internării, motiv pentru care foile de observație ale acestora sunt de cele mai multe ori invalidate. „Dacă pacientul fuge, peste câteva ore, ambulanța, solicitată de către familie sau de către persoane de pe stradă, îl transportă la alt spital.

Foaia de observație se invalidează pentru că pacientul a stat doar câteva ore la noi, apoi figurează alte câteva ore la alt spital. Deseori paci-entul este readus pe secția noastră în cursul aceleiași zile (sau nopți). Practic, aceiași pacienți sunt plimbați între mai multe spitale și niciuna dintre unitățile medicale nu poate deconta costurile îngrijirilor medicale”, spune medicul.

Infecţia HIV nu e singura problemă

O altă problemă o reprezintă copiii născuţi din mamele consumatoare de droguri injectabile, care prezintă co-infecţie HIV și Hepatita C sau B. ”În acest moment avem abandonați în spital trei bebeluși ale căror mame sunt dependente de droguri. Aceștia necesită îngrijiri speciale și, în prima lună de viață, tratament de prevenire a transmiterii perinatale HIV.

DGASPC-urile de sector tergiversează rezolvarea situ-ației acestor sugari abandonați, motiv pentru care aceștia își petrec luni de zile într-o secție de boli infecțioase fără a fi preluați de instituții abilitate sau asistenți maternali”, atrage atenția medicul Cristiana Oprea.

Deşi la ora actuală nu există un program naţional de sănătate dedicat dependenţilor de droguri, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii spun că decontarea tratamentelor pentru aceste persoane se realizează de către Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate, „indiferent dacă sunt asigurate sau nu“.

În realitate, conform legislaţiei, numai bolnavii de HIV/SIDA şi/sau TBC fără venituri sunt consideraţi asiguraţi fără plata contribuţiei. Pacienţii beneficiază de serviciile medicale din pachetul de bază „până la vindecarea respectivei afecţiuni”, ceea ce în cazul HIV/ SIDA, condiţie incurabilă, ar trebui să fie echivalent cu toată viaţa.

Tratamentele pe cale injectabilă sunt dificil de efectuat pentru că mulţi dintre ei nu mai au abord venos periferic. Dacă acești pacienţi rămân netrataţi, ei ajung adevărate bombe epidemiologice. Dr. Cristiana Oprea