Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korody, a inaugurat, ieri, la Copşa Mică, una din cele 117 staţii de monitorizare a calităţii aerului amplasate pe teritoriul Romăniei in zonele cu poluare mare. Cu fastul unui oraş in care primar este liberalul Mihalache Daniel Tudor, care pănă să ajungă in funcţie combătea energic poluarea produsă de grecii de la Sometra Copşa Mică, Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului "s-a imbogăţit", in mod oficial, o nouă staţie, chiar dacă aceasta funcţionează aici de mai multe săptămăni. "Am ales, simbolic, să inaugurăm această staţie de la Copşa Mică pentru că această zonă este cunoscută ca fiind una dintre cele mai poluate din Romănia", şi-a justificat ministrul Korody prezenţa la eveniment. Sensibilă de la Bucureşti, situaţia este văzută cu totul altfel de reprezentanţii Agenţiei de Mediu Sibiu. Aceştia susţin că in anul 2007 investitorul grec de la Sometra nu a produs poluări grave, singurele amenzi fiind date numai pentru emisiile de sulf.
FÃ...RÃ... FUM. Ca o curiozitate, ieri, pe durata ceremoniei, coşurile combinatului de la Copşa Mică nu au funcţionat. Localnicii s-au declarat surprinşi că la orele amiezii nu este activitate, in condiţiile in care zilnic aerul este greu de respirat. Reprezentantul investitorului grec a declarat că "nu este nimic ieşit din comun, se lucrează, aşa este mereu". Staţiile sunt legate in reţea. Reţeaua reprezintă unul dintre cele mai complexe şi mai moderne sisteme de monitorizare a calităţii aerului din Europa. Echipamentele sale vor fi integrate astfel incăt să furnizeze date privind calitatea aerului, in concordanţă cu cerinţele legislaţiei naţionale. De asemenea, Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului este conceput astfel incăt să fi in deplină concordanţă cu sistemele existente in UE. Deşi nu există soluţii pentru schimbarea situaţiei, oraşul Copşa Mică deţine tristul record de cel mai poluat oraş din Europa. Produsă cu precădere in perioada comunistă, poluarea a afectat in principal solul şi apa freatică, iar de aici consecinţele umane sunt greu de monitorizat in timp. Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Romănia cuprinde 117 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului şi 17 staţii mobile: 20 staţii de tip trafic; 47 staţii de tip industrial; 30 staţii de tip fond urban; 12 staţii de tip fond suburban; 5 staţii de tip fond regional; 3 staţii de tip EMEP.
