Creierele României, lăsate fără bani

Conform ţintelor asumate la nivel european pentru 2010, România trebuie să-şi mărească semnificativ bugetul cercetării, arată raportul Comisiei Europene. Pactul pentru Educaţie şi Cercetare, semnat de toate partidele politice, prevede mărirea bugetului destinat cercetării, ca o condiţie necesară a reformei. Conform legii cercetării, trebuie asigurată o creştere a alocaţiilor bugetare pentru cercetare, astfel încât în anul 2010 să se atingă nivelul de 1% din PIB.

Cu toate acestea, potrivit informaţiilor făcute publice până la această dată, Executivul a alocat cercetării ştiintifice mai puţin de 0,19% din Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an. Acest procent înseamnă o reducere semnificativă faţă de suma alocată în 2008. Mai exact, dacă anul trecut cercetarea a primit aproape 1.800 de milioane de lei, în 2009 îi sunt alocate numai 1.069 de milioane de lei, din care 300 de milioane trebuie achitate, pentru că reprezintă datorii. “Am avut ieri (n.r. – miercuri) o discuţie cu secretarul de stat Gerard Jităreanu, care a recunoscut că bugetul cercetării pentru acest an este o treime din cel pe 2008, mai exact de numai 700 de milioane, dacă scădem datoriile”, a declarat Nicolae Victor Zamfir, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” (IFIN-HH).

Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat că se va mai discuta atât în Guvern, cât şi în Parlament despre bugetul alocat cercetării şi se va încerca obţinerea unor sume mai mari. “Aş vrea să obţinem măcar cât am avut anul trecut. Vom încerca să atragem finanţări pentru infrastructură de la Banca Mondială sau de la Banca Europeană de Investiţii”, a precizat ieri Andronescu.

CERCETĂTORII, GONIŢI DIN ŢARĂ
Nicolae Zamfir a completat că tinerii cercetători sunt foarte vulnerabili şi vor renunţa foarte uşor la carierele ştiinţifice din cauza lipsei de finanţare. De asemenea, reducerea bugetului îi va descuraja şi pe cercetătorii din afară, care ar fi fost tentaţi să se întoarcă, sau îi va determina pe cei care au revenit în România să îşi abandoneze ţelul. Un astfel de caz este cel al cercetătorului Virgiliu Pop, care a revenit în ţară în urmă cu doi ani şi care lucrează în cadrul Agenţiei Spaţiale Române. “Prea puţini dintre oamenii de rând, dar şi prea puţini dintre guvernanţi îşi dau seama ce înseamnă activităţile spaţiale. Lumea nu îşi dă seama că agricultura şi inundaţiile sunt monitorizate prin satelit. Dacă o parte din telecomunicaţii se desfăşoară prin cabluri intercontinentale de fibră optică, o mare parte se datorează sateliţilor geostaţionari”, precizează Virgiliu Pop într-o scrisoare deschisă. Cercetătorul crede că “în timpul crizei trebuie să strângem cureaua, nu să tăiem alimentarea cu sânge a creierului. Nu numai că bugetul cercetării nu trebuie redus în vremuri de criză, ci, dimpotrivă, trebuie mărit”. Opinia lui Pop este confirmată şi de alţi cercetători, membri ai Asociaţiei Ad-Astra, care au prezentat ieri, într-o conferinţă, efectele pe termen mediu şi lung ale subfinanţă-rii cercetării. “Pe termen lung, performanţele economiei naţionale, în particular competitivitatea tehnologică a ţării, vor fi substanţial afectate”, a declarat Roxana Bojariu, reprezentant Ad-Astra. Asociaţia a iniţiat o petiţie pe site-ul propriu, la www.ad-astra.ro, pentru alocarea a 0,8% din PIB pentru cercetare. Petiţia a fost semnată deja de peste 1.100 de oameni. Printre aceştia se numără fostul secretar de stat pentru cercetare, Anton Anton, dar şi Andreea Vass, consilierul Economic al primului-ministru, Emil Boc.

PROIECTE FĂRĂ FINANŢARE
Practic, această diminuare a bugetului cercetării va afecta nu numai proiecte noi, selectate în competiţiile programate pentru 2009, ci şi derularea normală a proiectelor în lucru, finanţate în cadrul Programului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II. România participă la activităţi ale Agenţiei Spaţiale Europene, contribuind la înţelegerea proceselor fizice din atmosferele ultraînalte şi ionizate ale planetelor Pamânt şi Venus.

În cadrul Centrului European de Cercetări Nucleare (CERN), ţara noastră participă la trei experimente internaţionale, fiecare cu peste 2.000 de cercetători din peste 80 de ţări. Prin IFIN, România şi-a asumat participarea la construcţia Institutului de Cercetări de Fizică Nucleară de la Darmstadt, Germania. Proiectul presupune o investiţie totală de 1,3 miliarde de euro şi e programat să se desfăşoare în termen de şapte ani. Contribuţia ţării noastre, de 2 milioane de euro pe an, nu a fost bugetată, deşi acordul prin care România a fost inclusă în proiect a fost aprobat de Guvern. Conform celui mai recent raport privind aria europeană de cercetare, în 2006, România avea în jur de 20.500 de cercetători şi se afla pe unul din ultimele locuri din UE cu ai săi 2 cercetători la mia de locuitori. Tot în 2006, Finlanda avea în jur de 15 cercetători la mia de locuitori activi, situându-se peste media europeană şi în ceea ce priveşte ponderea exportului high-tech din totalul exporturilor naţionale.

PRAF ÎN OCHI
Premierul Boc a anunţat ieri că bugetul  cercetării va fi majorat cu 10 milioane de euro, sumă care va fi disponibilizată de la Cancelaria Primului-Ministru. În plus, Boc a promis că la următoarele rectificări bugetare va aloca fonduri suplimentare pentru cercetători. Deşi binevenită, suplimentarea bugetului este simbolică, cele 10 milioane de euro nu ajung nici pentru cofinanţarea proiectelor internaţionale în care institutele româneşti sunt implicate.