x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Culmea tehnologiei: un calculator a ratat înscrierea în clasa I. Cât de greu e să ajungi şcolar în România

Culmea tehnologiei: un calculator a ratat înscrierea în clasa I. Cât de greu e să ajungi şcolar în România

de Carmen Preotesoiu    |    05 Mar 2012   •   12:17
Culmea tehnologiei: un calculator a ratat înscrierea în clasa I. Cât de greu e să ajungi şcolar în România

Mihaela Ionescu a stat linistita multa vreme, crezand ca fiica ei inca mai are timp sa se joace cu papusile si sa mearga la gradinita. Noul ordin impus de ministrul Educatiei a luat-o pe nepregatite si a facut-o sa se vada in situatia de a intra in tavalugul schimbarilor mai repede decat ar fi banuit. Adina, copila ei, are 6 ani, si din toamna trebuie sa mearga la clasa pregatitoare. 'Noi stam chiar la granita dintre sectoare. Habar nu aveam catre ce scoala trebuie sa o luam. Nici nu ne-am gandit care ar fi cea mai potrivita pentru copil, mai ales ca noi credeam ca mai avem de stat un an in gradinita. Nu a venit nimeni sa ne informeze, iar la gradinita ne-au spus foarte putin, cam ce am auzit si de la televizor, un talmes-balmes. A trebuit sa sun la Inspectoratul Scolar Bucuresti, sa le zic strada pe care stau si asa am aflat ca apartin de Scoala nr. 150. Am fost norocoasa, pentru ca aceasta scoala este considerata a fi una buna, dar ce ma faceam daca era una la care nu as fi vrut sa o dau?', se intreaba femeia, in timp ce isi aranjeaza actele necesare inscrierii: certificatul de nastere al fetitei, copia de pe buletin, adeverinta de la medicul de familie, conform careia copila este apta pentru scoala, si bonul de ordine primit la intrare. Asteapta de mai bine de o ora sa paseasca in cabinetul directoarei, pentru a-si vedea fata inscrisa. Suprinza: softul menit sa stocheze inscrierile nu merge. 'Nu ma mai mira nimic. La noi e de asteptat sa se intample astfel de lucruri!', isi arata mama dezamagirea. Un tatic agitat da tarcoale doamnei care inmaneaza bonurile de ordine. Femeia ridica din umeri, cand este intrebata daca stie cat mai dureaza repararea defectiunii si spune printre dinti, zambind impaciuitor: 'deh, ca la noi, la nimeni. Mai aveti putina rabdare', si scrie pentru cei care se grabesc la lucru, pe biletele, numarul de telefon al scolii, pentru ca ei sa se poata interesa daca problema softului a fost rezolvata.

Domnul Gruia s-a mutat de curand in Ciorogarla. Spune insa ca stie cum stau lucrurile in Romania si, cum-necum, a facut in asa fel incat sa nu isi schimbe buletinul, ca nu cumva fetita lui sa nu mai aiba sansa sa invete intr-o scoala din Bucuresti. 'As fi vrut eu sa imi dau copilul la alta scoala, dar recunosc ca mi-e teama. Daca nu mai apuc loc nici acolo, nici aici? Din ce am citit si am auzit, s-ar zice ca locul imi este pastrat, dar simt nu mai exista nici o siguranta. Asa ca am hotarat sa imi inscriu acum copilul, sa nu mai astept etapa a doua. O sa faca clasa pregatitoare, apoi o sa vad cum se descurca si, pe viitor, vedem ce avem de facut', spune barbatul. Priveste din cand in cand ceasul. A trecut mai bine de o ora de cand asteapta. Apar alti parinti nedumeriti. Portarul le explica soptit: 'nu merge computerul la Inspectorat. Puteti sa luati loc sa asteptati!'. In fata scolii s-a asezat un car de transmisie TV. Un bodyguard, adus special pentru eveniment, pazeste intrarea, ca nu cumva vreo camera de luat vederi sa surprinda vreo miscare din sala in care parintii asteapta.

Ana a invatat pana acum in sistemul particular. Mama, Diana, priveste iscoditor incaperea in care asteapta si, spune ca 'daca as fi avut vreo 20.000 de euro inmultit cu 2, pe an, pentru ca mai am si un baietel, i-as fi dat la scoala americana. Costurile sunt mult prea mari, nu ne permitem atat de mult, asa ca va trebui sa o inscriem pe fata la scoala de care apartinem. Va merge la clasa pregatitioare. Dar, e ciudat ce se intampla. Am observat inca de la evaluarea aceea. A durat cam 40 de minute si au intrebat-o de omonine, au pus-o sa faca adunari, scaderi, sa scrie cu litere de tipar numele ei, sa spuna pluralul anumitor cuvinte, sa isi duca mana stanga la urechea dreapta. A fost obositor pentru ea. Daca trebuia sa cunoasca lucrurile astea de acum, la scoala ce o sa mai invete?', se intreaba femeia si recunoaste ca nu stie ce programa va urma si care va fi diferenta dintre clasa pregatitoare si grupa pregatitoare care a fost odinioara la gradinita. 'In scoala nu o sa aiba ingrijitoare care o sa-i ajute pe copii la toaleta, parca vad ca o sa vina uzi acasa, murdari. Unii sunt atat de timizi, ca le este rusine sa ceara voie la toaleta si stau asa pana venim noi sa ii luam. Nu au incaperile amenajate corespunzator, cica nici cadrele didactice nu stiu momentan ce o sa aiba de facut', isi arata nemultumirea doamna Virginia, o alta mama venita pentru a-si inscrie copilul.

La Scoala nr. 309 din Militari, directoarea da ultimele instructiuni pentru ca totul sa decurga perfect: se pregateste sala in care parintii asteapta sa le vina randul, pe usa de afara se mai adauga un panou cu cateva clarificari, printre care si numarul de clase si de copii: 4 clase pregatitoare-100 de copii si 5 clase I-125 de elevi. Zgribuliti, parintii incep sa apara inca de pe la 7:30 dimineata. Ce folos insa, cand sa inceapa treaba, inscrie-te daca ai cum. Domnul Cornel isi asteapta sotia, cea care are buletinul necesar plasarii copilului la aceasta scoala. Atata a grabit-o, ca acum ii pare si rau, afland ca softul necesar inscrierii nu mai merge. 'Am inteles ca trebuie sa fie prezenti ambii parinti. Eu am buletinul la alta adresa. Acum o sa vedem cum o sa decurga lucrurile, sper sa nu fie probleme', spune dansul, un pic nesigur, fara sa ne dezvaluie daca adresa de pe buletinul sotiei a aparut acum, in urma noului ordin. 'Pe primul copil l-am inscris la scoala la care am vrut noi, fara sa tinem cont de adresa de pe buletin. Acum, acest lucru este restrictionat. Ma uit si aici insa, ca sunt foarte putine locuri pentru clasa I, pentru cati copii sunt', spune barbatul si recunoaste ca si asa, chiar daca apartine circumscriptiei, tot are emotii pana isi vede copilul 'aranjat'. 'Poate nu stiti, dar exista cazuri in care deja unii parinti si-au inscris copiii, inca de anul trecut', spune el si privirea ii devine serioasa. 'Treaba asta cu pilele nu o sa dispara niciodata. Pe langa criteriile generale, cum ca daca copilul este cu handicap, daca provine din familie monoparentala, daca are parinti cadre didactice, criterii care departajeaza mai multi copii, in situatia in care ei s-ar bate pe un loc la o scoala care nu face parte din circumscriptie, consiliul scolii mai impune alte reguli. Si astea sunt foarte subiective, sunt convinsa', spune Virginia. Ca sa nu mai trebuiasca sa treaca prin aceste incercari, femeia a hotarat sa-si aduca copila la scoala de care apartine. 'E prea mare zapaceala, ar fi insemnat sa astept etapa a doua de inscrieri, exista riscul sa nu mai gasesc un loc intr-o scoala buna. Am zis ca mai bine ii platesc un meditator cu banii pe care i-as fi dat pe taxi, sa o duc la o scoala mai in centru. Important e ca cel mic sa invete, indiferent la ce scoala este pana la urma', se consoleaza femeia si pleaca catre serviciu, cu gandul ca maine sa revina, 'ca sa scap si de treaba asta'. Grabita, o mama tanara, cu sacose in brate, ne spune din mers, usor enervata: 'In loc sa fie o bucurie inscrierea la scoala a copilului, a ajuns un motiv de stres si de framantari. Ma uit ca vor schimbare in tara asta, dar cu ce sa faci schimbare, cand nici macar un amarat de soft nu merge?'

×